Studiu PwC: Piaţa sportului din Europa Centrală şi de Est creşte mai lent decât media globală, dar de peste trei ori mai repede decât economia regiunii

Piaţa sportului din Europa Centrală şi de Est (ECE) va creşte cu 6,6% pe an în următorii 3 - 5 ani, sub media globală de 7,4%, dar de peste trei ori mai repede decât economia regiunii, pentru care este anticipat un avans de doar 1,8%, se arată în studiul PwC ”From Potential to Parity: A Path to a Self-Sustaining CEE Sports Market”, remis redacţiei.

Astfel, regiunea recuperează teren la veniturile din drepturi media şi pariuri, dar rămâne mult în urmă la investiţiile în infrastructură şi în ceea ce priveşte valoarea cluburilor, potrivit studiului PwC.

Studiul este parte a sondajului global PwC dedicat industriei sportului, realizat pe un eşantion de 517 directori din industrie, dintre care 120 din ECE, şi 7.250 de fani, dintre care 650 din ECE, potrivit raportului.

”Pe viitor, sportul din regiune are nevoie de o strategie clară şi coerentă: bani publici alocaţi mai transparent şi în funcţie de rezultate, stadioane şi săli folosite pentru mai multe activităţi, o legătură mai strânsă cu şcoala şi sănătatea, cluburi conduse profesionist şi mai aproape de suporteri, dar fără a-şi pierde identitatea, iar marile competiţii gândite pentru a avea impact pe termen lung în dezvoltarea oraşelor şi a comunităţilor.În fond, succesul nu vine din copierea modelelor din Vest, ci din construirea unor sisteme adaptate pieţei, pornind de la ce funcţionează deja în sectorul public, astfel încât sportul să aducă valoare economică şi socială.”, reiese din raport.

Recuperare la drepturi media şi pariuri, decalaj la evaluarea cluburilor

Tările din Europa Centrală şi de Est mizează pe creşteri mai mari decât pieţele mature la aproape toate sursele de venit, cea mai mare diferenţă fiind la drepturile media, unde estimările sunt cu 1,8 puncte procentuale peste media globală, potrivit studiului.

Următoarele sunt sponsorizările şi veniturile legate de pariuri, acestea din urmă fiind susţinute de liberalizarea pieţelor şi de reguli de licenţiere mai clare, se arată în raport.

În ceea ce priveşte drepturile de televizare, acestea aduc doar circa 16% din veniturile cluburilor de fotbal din regiune, faţă de aproximativ 30% în primele cinci ligi europene, potrivit PwC.

Altfel spus, cluburile din ECE depind în continuare de bilete, sponsori şi transferuri, în timp ce în Vest televiziunea şi platformele digitale asigură aproape o treime din încasări, se arată în studiu.

Închiderea acestui decalaj ar fi cea mai rapidă sursă de venit suplimentar pentru regiune, potrivit raportului.

Pe de altă parte, deşi sunt mult în urmă, evaluările cluburilor şi francizelor din ECE sunt estimate să crească cu 2,1 puncte procentuale mai lent decât la nivel global, din cauza accesului limitat la capital, a numărului mic de investitori instituţionali şi a ligilor mai puţin dezvoltate, potrivit PwC.

Şi veniturile din bilete şi ospitalitate rămân sub media globală, se arată în studiu.

Stadioane construite pentru zilele de meci, nu pentru utilizare tot anul

La nivel global, şansele ca un club sau o federaţie să investească în stadioane şi arene în următorii trei ani sunt cu 36% mai mari decât în ECE, potrivit raportului.

Explicaţia ţine de costurile ridicate de construcţie şi întreţinere a stadioanelor din regiune, care găzduiesc puţine evenimente pe parcursul anului şi rămân goale în afara zilelor de meci, se arată în studiu.

Fără concerte, conferinţe sau programe comunitare care să umple calendarul, investiţia nu se poate justifica economic, potrivit PwC.

Diferenţa faţă de Vest se vede şi în tipul de investitori în sport, se arată în raport.

Între 2019 şi 2024, fondurile de private equity au investit peste 55 de miliarde de dolari în sport la nivel global, potrivit PwC.

În ECE, banii privaţi vin mai ales de la sportivi de top care îşi deschid academii în ţările natale, nu de la investitori instituţionali, se arată în studiu.

Fanii din regiune consumă sport altfel decât cred cluburile

Deţinătorii de drepturi din ECE aleg deocamdată audienţa în locul banilor imediaţi: 87% preferă distribuţia largă în locul conţinutului exclusiv, contra cost, iar 77% urmăresc creşterea audienţei în locul veniturilor pe termen scurt, potrivit raportului.

La nivel global, ponderile sunt 75%, respectiv 65%, se arată în studiu.

Şi obiceiurile consumatorilor sunt diferite, aproape o treime din fanii din ECE urmărind mult mai des conţinut produs de creatori şi influenceri, faţă de 16% la nivel global, potrivit PwC.

Rezumatele publicate pe reţelele sociale ajung la doar 28% dintre ei, faţă de 40% în restul lumii, se arată în raport.

Practic, în regiune informaţia despre sport circulă mai degrabă prin creatori independenţi decât prin canalele oficiale ale cluburilor şi ligilor, potrivit studiului.

De asemenea, există o neînţelegere şi între ce cred investitorii şi ce preferă consumatorii, se arată în raport.

61% dintre directorii din industrie cred că banii se vor duce către sporturi noi, în timp ce 77% dintre fani preferă ligile şi competiţiile pe care le ştiu deja, potrivit PwC.

Chiar şi printre tinerii de 18-24 de ani, peste jumătate rămân la formatele tradiţionale, se arată în studiu.

Concluzia studiului este că formatele noi se testează mai bine ca proiecte-pilot, în parteneriat, decât prin modificarea competiţiilor existente, potrivit raportului.

Sportul feminin şi integritatea, cele două teme cu potenţial

Veniturile din sportul feminin ar urma să crească cu 22% pe an în ECE în următorii 3-5 ani, aproape de nivelul global de 24%, potrivit PwC.

Este o piaţă care abia începe să fie exploatată comercial şi, deocamdată, cluburile şi federaţiile din regiune investesc mai ales în pregătirea sportivelor şi mult mai puţin în ceea ce aduce bani: vizibilitate în media, sponsorizări şi parteneriate cu branduri, se arată în raport.

La nivel global, ordinea priorităţilor este inversă, potrivit studiului.

A doua temă este corectitudinea competiţiilor, se arată în raport.

81% dintre liderii din ECE consideră aranjarea meciurilor una dintre cele mai mari ameninţări, faţă de 71% la nivel global, iar dopajul este menţionat de 63%, faţă de 49%, potrivit PwC.

În pieţele mature, îngrijorarea s-a mutat deja către guvernanţă şi transparenţă, se arată în studiu.

În ceea ce priveşte publicul, suspiciunile de aranjare a meciurilor şi corupţia sunt principalul motiv pentru care fanii se îndepărtează de un sport, atât în ECE, cât şi în restul lumii, potrivit raportului.