Studiu Roweb: peste 44.000 de magazine Magento din Europa: România, lider în Est, dar cu vulnerabilităţi majore

Analiza a peste 1.000 de magazine Magento din România arată o piaţă mai concentrată şi mai matură comercial, dar cu diferenţe importante faţă de media europeană în ceea ce priveşte mentenanţa şi securitatea platformelor, potrivit unui studiu publicat de Roweb.

Conform studiului, Bucureşti, septembrie 2026. România este cea mai mare piaţă Magento din Europa de Est, concentrând peste 60% dintre magazinele identificate în regiune. În acelaşi timp, aproape 23% dintre magazinele Magento 2 din România pentru care a putut fi identificată versiunea folosesc Magento 2.3 sau versiuni mai vechi, ajunse la finalul perioadei oficiale de suport.

Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Roweb, care analizează peste 1.000 de magazine Magento identificate în România şi le compară cu peste 44.000 de magazine identificate la nivel european.

Analiza arată şi o consolidare a pieţei locale. Numărul magazinelor Magento identificate în România a scăzut cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, în timp ce venitul mediu estimat per magazin a crescut cu 4,4%.

În paralel, ponderea magazinelor identificate pe Magento 2 a crescut de la 36,3% în 2025 la 43,2% în 2026.

Aproape 1 din 4 magazine analizate rulează versiuni Magento fără suport

Securitatea şi mentenanţa platformelor rămân printre principalele vulnerabilităţi identificate de studiu.

Magento 2.4 este cea mai utilizată versiune în rândul magazinelor Magento 2 pentru care a putut fi identificată versiunea exactă, reprezentând aproximativ 77% dintre acestea.

Restul de aproximativ 23% folosesc Magento 2.3, 2.2 sau 2.1, versiuni ajunse la finalul perioadei oficiale de suport. Procentul este semnificativ peste media UE27, de 13,1%, şi peste cel înregistrat în Europa de Nord, de 8,5%.

O altă diferenţă apare în modul în care magazinele îşi protejează informaţiile despre infrastructura tehnică. Doar 36% dintre magazinele Magento analizate în România îşi ascund public versiunea platformei, comparativ cu o medie de 54,5% în UE27 şi 61,3% în Europa de Vest.

Expunerea versiunii nu reprezintă în sine o vulnerabilitate, dar poate facilita identificarea unor probleme de securitate cunoscute pentru versiunile respective.

În acelaşi timp, 19% dintre magazinele Magento 2 analizate folosesc în continuare ruta implicită a panoului de administrare, faţă de 16,8% în 2025.

" Magazinele Magento din România devin mai mature comercial, dar modernizarea tehnică nu avansează în acelaşi ritm. Vedem business-uri mai mari şi mai consolidate care rulează încă infrastructură ce necesită upgrade. Pentru un magazin cu volume mari, costul amânării nu mai este doar tehnic, ci devine un risc de business.", declară Ştefan Nicolae, Head of eCommerce Roweb.

România conduce Europa de Est la adopţia Hyvä

La nivel de tehnologie frontend, piaţa locală evoluează mai rapid decât restul Europei de Est.

În 2026, 25,4% dintre magazinele Magento 2 analizate în România folosesc Hyvä, comparativ cu 16,1% în restul Europei de Est. România rămâne însă sub media UE27, de 30,8%, şi sub Europa de Vest, unde adopţia ajunge la 31,9%.

Hyvä este un frontend modern pentru Magento 2, conceput pentru a reduce complexitatea tehnică şi a îmbunătăţi performanţa, experienţa pe mobil şi indicatorii Core Web Vitals.

Adopţia sa în creştere indică interesul tot mai mare al magazinelor Magento pentru modernizarea frontend-ului şi optimizarea performanţei.

Cloudflare este prezent pe peste o treime dintre magazine

Cloudflare rămâne cea mai utilizată soluţie de protecţie şi infrastructură web identificată în analiza Roweb.

Aproximativ 36,2% dintre magazinele scanate folosesc Cloudflare, iar 37,4% utilizează o soluţie WAF identificabilă.

La acest indicator, România se situează peste media UE27, de 34,7%.

Datele conturează astfel o situaţie mixtă: infrastructura de protecţie este relativ bine adoptată, în timp ce actualizarea platformelor şi limitarea expunerii informaţiilor tehnice rămân în urma mediei europene.

Magazine mai puţine, dar venituri medii mai mari

Dincolo de evoluţia tehnologică, studiul indică şi o schimbare în structura comercială a pieţei Magento din România.

Numărul total al magazinelor identificate a scăzut cu 10,8% faţă de 2025, în timp ce venitul mediu estimat per magazin a crescut cu 4,4%.

Numărul domeniilor abandonate identificate în setul de date a scăzut, de asemenea, de la 160 în 2025 la 79 în 2026.

Datele sugerează o piaţă mai concentrată, în care rămân active într-o proporţie mai mare magazine cu operaţiuni mai mature.

"În următorii ani, diferenţa dintre magazinele care doar funcţionează şi cele care pot susţine creşterea va fi dată tot mai mult de arhitectură, performanţă, securitate şi capacitatea de a evolua rapid. Vedem deja această separare în piaţă", declară Ştefan Nicolae, Head of eCommerce Roweb.

Aproape 90% dintre magazine folosesc domenii ".ro"

Orientarea locală a ecosistemului Magento rămâne foarte puternică.

Aproape 90% dintre magazinele pentru care a putut fi identificat domeniul folosesc extensia ".ro". Domeniile ".com" reprezintă 4,7%, iar ".eu" aproximativ 1,4%.

Mai puţin de 2% dintre companiile identificate operează mai mult de un magazin online.

Din perspectiva industriilor, Business & Industrial reprezintă 21,7% din magazinele clasificate, iar Technology & Computing 20,7%. Împreună, cele două categorii concentrează peste 42% din piaţa analizată.

O piaţă mai matură comercial decât tehnologic

Datele din 2026 conturează o piaţă Magento mai mică numeric, dar mai concentrată decât în anul precedent.

Magento 2 câştigă cotă, adopţia Hyvä avansează, venitul mediu estimat per magazin creşte, iar numărul domeniilor abandonate identificate în analiză s-a redus.

În acelaşi timp, aproape 23% dintre magazinele pentru care versiunea Magento 2 a putut fi identificată folosesc încă versiuni ajunse la finalul perioadei de suport, iar România rămâne sub media europeană în ceea ce priveşte ascunderea publică a versiunii platformei.

Diferenţa dintre cei doi indicatori arată că maturizarea comercială şi modernizarea tehnică nu se produc întotdeauna în acelaşi ritm.