SUA şi Marea Britanie îşi întăresc prezenţa militară în Orientul Mijlociu înainte de negocierile cu Iranul

Armata SUA desfăşoară forţe aeriene şi navale în Orientul Mijlociu pentru a pune presiune asupra Teheranului şi pentru a avea pregătite opţiuni militare în cazul în care negocierile de marţi de la Geneva eşuează, informează CNN. Deşi Donald Trump afirmă că schimbarea regimului „ar fi cel mai bun lucru”, oficialii americani recunosc că „nimeni nu ştie” cine ar putea prelua conducerea în Iran, subliniază sursa citată.

Resurse ale Forţelor Aeriene ale Regatului Unit sunt repoziţionate mai aproape de Orientul Mijlociu, incluzând avioane de vânătoare şi de realimentare, potrivit CNN.

Totodată, Statele Unite continuă să trimită sisteme de apărare aeriană în zonă, iar mai multe unităţi militare americane care urmau să fie retrase în săptămânile următoare au primit ordin să-şi prelungească misiunea, evidenţiază sursa menţionată.

Datele publice privind monitorizarea zborurilor arată că peste 250 de curse cargo americane au transportat echipamente militare către Iordania, Bahrain şi Arabia Saudită în ultimele săptămâni, subliniază postul de televiziune.

În acelaşi timp, imagini din satelit confirmă desfăşurarea a 12 avioane de atac F-15 la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania, după ce mai multe aparate au primit vineri seara autorizaţie diplomatică pentru a traversa spaţiul aerian, conform sursei amintite.

De săptămâni întregi, Donald Trump ameninţă Iranul cu acţiuni militare, avertizând că ar putea ordona un atac dacă represiunea împotriva protestatarilor nu încetează, aminteşte CNN. Vineri, preşedintele american a afirmat că schimbarea regimului „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” în Iran, conform sursei citate.

Potrivit postului, această mobilizare militară, împreună cu declaraţiile privind schimbarea regimului, a tensionat regiunea înainte de negocierile de marţi de la Geneva, la care Trump va participa „indirect”. Delegaţia americană va fi condusă de Steve Witkoff şi Jared Kushner, iar Iranul va fi reprezentat de ministrul de externe Abbas Araghchi, relatează sursa amintită.

Discuţiile de la Geneva vizează limitarea programului nuclear iranian, în contextul în care Trump solicită oprirea completă a îmbogăţirii uraniului, specifică sursa citată.

Administraţia americană nu pare să aibă o viziune clară asupra succesiunii la putere în cazul înlăturării regimului iranian, relatează CNN. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat recent în Congres că „nimeni nu ştie” cine ar prelua controlul dacă guvernul de la Teheran s-ar prăbuşi, aminteşte sursa menţionată.

Serviciile de informaţii americane avertizează că prăbuşirea regimului ar putea permite Gărzii Revoluţionare să preia controlul, o grupare radicală care ar putea reprezenta un risc şi mai mare pentru Statele Unite, indică CNN.

O sursă apropiată rapoartelor recente ale serviciilor de informaţii americane a declarat că Garda Revoluţionară Islamică (IRGC) „este cu siguranţă influentă şi operează peste structurile militare obişnuite, dar este dificil de anticipat cu exactitate ce s-ar întâmpla în cazul prăbuşirii regimului”, evidenţiază postul de televiziune.

Spre deosebire de cazul Venezuelei, oficialii americani nu au identificat un succesor viabil pentru liderul suprem al Iranului în eventualitatea unei schimbări de regim, punctează sursa menţionată.

O intervenţie militară în timpul protestelor recente ar fi putut favoriza o astfel de schimbare, însă există incertitudini dacă atacurile planificate acum ar avea acelaşi efect, mai adaugă CNN. În prezent, principalul motiv pentru un posibil atac îl constituie refuzul Iranului de a opri îmbogăţirea uraniului, evidenţiază postul.

Donald Trump a avertizat că un eşec al negocierilor ar reprezenta o „zi foarte proastă” pentru Teheran, potrivit sursei precizate anterior.

Dacă luna trecută resursele militare erau concentrate în Caraibe, în prezent Statele Unite dispun în Orientul Mijlociu de grupurile de luptă ale portavioanelor USS Abraham Lincoln şi USS Gerald Ford, explică CNN. Această desfăşurare oferă Pentagonului multiple opţiuni de atac: distrugătoarele şi submarinele pot lansa zeci de rachete de croazieră Tomahawk, cu o rază de acţiune de 1.600 km, iar avioanele F-35 şi F-15E sunt pregătite cu bombe şi rachete ghidate, conform sursei menţionate.

„Dacă nu ajungem la un acord, vom avea nevoie de ele”, a declarat Donald Trump vineri, răspunzând la întrebarea privind deplasarea portavionului USS Gerald Ford în regiune, conform CNN.

Printre ţintele posibile ale unui atac se numără sediile IRGC şi alte facilităţi militare, fără a viza siturile nucleare iraniene, specifică postul. De asemenea, sunt analizate operaţiuni comune între Statele Unite şi Israel, asemănătoare „Operaţiunii Midnight Hammer” de vara trecută, când instalaţii nucleare iraniene au fost lovite la finalul unui conflict de 12 zile, arată sursa citată.

„Nu doresc niciun fel de îmbogăţire”, a afirmat Donald Trump în weekend, subliniind că nu va accepta un acord care să permită Iranului chiar şi un nivel redus de îmbogăţire a uraniului, adaugă sursa precizată.

Având în vedere poziţia Teheranului, care susţine că îmbogăţirea uraniului este un drept legitim, sursele citate de CNN avertizează că spaţiul pentru negocieri ar putea fi foarte limitat. Totuşi, acestea menţionează că poziţiile dure pot fi întotdeauna revizuite.

Publicaţia americană notează că guvernul iranian ar putea încerca să prevină un atac al SUA şi prin oferirea unor stimulente economice. În runde de negocieri anterioare au fost discutate posibile acorduri comerciale, inclusiv acces privilegiat al Statelor Unite la resursele de petrol, gaze şi metale rare ale Iranului, conform CNN. Se estimează că acest subiect va fi reluat în cadrul noilor discuţii, subliniază sursa amintită.

Luni, Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, s-a întâlnit la Geneva cu Abbas Araghchi pentru ceea ce ambii au descris drept „discuţii tehnice aprofundate”, adaugă postul. Întâlnirea a avut loc pe fondul intensificării pregătirilor pentru negocierile nucleare decisive de marţi, explică sursa citată.

Marco Rubio a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la Budapesta, că Donald Trump preferă o soluţie diplomatică, subliniind însă că obţinerea unui acord va fi dificilă, conform CNN. „Aceşti oameni iau decizii politice pe baza teologiei pure”, a spus Rubio, referindu-se la clericii radicali care conduc Iranul, ceea ce complică semnificativ negocierile, menţionează sursa citată.

Întrebat duminică în Slovacia dacă administraţia va notifica Congresul în cazul unui atac, Rubio nu a oferit un răspuns clar: „Vom respecta legea în vigoare şi totul depinde de circumstanţele care ar rezulta. În acest moment, discutăm despre negocieri”, a explicat oficialul american, adăugând că, dacă situaţia se va schimba, „va fi evident pentru toată lumea”, conform sursei precizate.

Aliaţii regionali, inclusiv statele arabe din Golful Persic, sunt profund preocupaţi că o eventuală acţiune militară a SUA ar putea destabiliza regiunea şi fac presiuni pentru a lăsa diplomaţiei mai mult timp. „Toată lumea se opune unui atac”, a declarat un diplomat regional pentru CNN, adăugând că Israelul este singurul actor care a îndemnat Statele Unite la intervenţie militară.

Între timp, Iranul a organizat noi exerciţii militare cu mai puţin de 24 de ore înainte de negocierile de la Geneva, arată sursa citată. Potrivit sursei citate, IRGC a efectuat luni o „apărare curajoasă” a trei insule iraniene, atât pe uscat, cât şi în aer şi pe mare, zone aflate în dispută de lungă durată cu Emiratele Arabe Unite.

Dronele IRGC sunt desfăşurate în partea cea mai sudică a Iranului, pregătite să răspundă „orice agresiuni”, potrivit raportului oficial, evidenţiază sursa menţionată.

Şeful Statului Major al Forţelor Armate iraniene, general-maior Abdolrahim Mousavi, a avertizat duminică că „Trump ar trebui să ştie că va intra într-o confruntare care îi va da lecţii dure, al căror rezultat va fi că nu va mai ameninţa întreaga lume”, conform CNN.