Ţările G-7 intenţionează să discute o acţiune coordonată pentru a scoate petrol din rezervele strategice

Miniştrii de Finanţe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) urmează să discute luni o posibilă acţiune coordonată de scoatere de petrol din rezervele strategice, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu blochează livrările de petrol din regiune şi duce la creşterea explozivă a preţurilor, informează Agerpres.

Franţa, ţara care în prezent deţine preşedinţia G-7, a cerut organizarea acestei reuniuni, în format de videoconferinţă, luni, la ora 13:30 (12:30 GMT), pentru a 'evalua situaţia din Golf'. Guvernul francez a informat într-un comunicat că este analizată utilizarea rezervelor strategice de petrol.

Financial Times a dezvăluit că SUA susţin ideea scoaterii coordonate de petrol din rezervele strategice. Sursele citate de Bloomberg au precizat că nu a fost luată nicio decizie. Acţiunea va fi coordonată împreună cu Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA), organizaţie cu sediul la Paris, a declarat o sursă.

Acţiuni coordonate de scoatere de petrol din rezervele strategice au fost efectuate doar de cinci ori până acum, de două ori ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Înainte de aceasta, rezervele strategice au fost accesate în urma întreruperilor de aprovizionare din Libia, a uraganului Katrina şi în timpul primului Război din Golf.

Luni, cotaţia ţiţeiului Brent a crescut până la aproape 120 de dolari pe baril, de la aproximativ 72 de dolari înainte de război, deoarece închiderea Strâmtorii Ormuz a blocat în mare măsură exporturile producătorilor de petrol din Golful Persic. Mai multe companii importante care se ocupă cu extracţia petrolului, inclusiv Emiratele Arabe Unite şi Irak, au fost deja forţate să reducă producţia din cauza lipsei de spaţii de stocare, în timp ce Arabia Saudită se grăbeşte să îşi redirecţioneze exporturile prin Marea Roşie.

Informaţia referitoare la o posibilă scoatere de petrol din rezervele strategice a dus la scăderea cotaţiilor petrolului, preţul petrolului Brent coborând până la 107 dolari pe baril în jurul orei 9:45 CET.

Două dintre sursele citate de Bloomberg au dezvăluit că unele state europene sunt îngrijorate că SUA vor face presiuni şi pentru relaxarea sancţiunilor impuse petrolului rusesc, exact în momentul în care economia Moscovei dă semne că trece printr-o perioadă dificilă. Administraţia Trump a oferit deja o derogare pentru ca India să poată cumpăra în continuare petrol rusesc şi a indicat că ar putea fi ridicate mai multe sancţiuni. SUA nu şi-au semnalat clar intenţiile aliaţilor europeni în ultimele zile, au precizat sursele.

Citând o sursă din apropierea acestui dosar, Financial Times a dezvăluit că unii oficiali americani consideră că o eliberare comună de ordinul a 300-400 de milioane de barili, sau aproximativ 25% până la 30% din cele 1,2 miliarde de barili ţinute în rezervele strategice, ar fi o măsură potrivită. Toate opţiunile sunt pe masă, potrivit unui oficial de la IEA care a cerut să nu fie identificat.

Consumatorii din întreaga lume resimt deja impactul perturbărilor din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care au apărut cozi la benzinării şi a crescut preţul biletelor de avion. Multe rafinării asiatice, care depind de petrolul din Orientul Mijlociu, au fost nevoite să reducă activitatea, deoarece se luptă să găsească surse alternative de aprovizionare.

Totuşi, chiar şi vinerea trecută, mai mulţi oficiali ai administraţiei Trump şi de la IEA subliniau că nicio eliberare de petrol din rezervele strategice nu este iminentă. Directorul Consiliului Economic Naţional, Kevin Hassett, a declarat că nu există niciun semn că acest lucru se va întâmpla în curând, în timp ce directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a declarat că 'surplusul uriaş' care există pe pieţele mondiale de petrol ar face inutilă ca o astfel de mişcare.