Tavex: Aurul şi evenimentele geopolitice - cum se mişcă piaţa atunci când cresc temerile?

Aurul rămâne principalul refugiu al investitorilor în perioade de criză economică sau tensiuni geopolitice, iar datele Tavex România remise într-un comunicat redacţiei arată creşteri semnificative ale cererii imediat după evenimente majore precum invazia Ucrainei sau conflictul din Orientul Mijlociu.

Potrivit sursei citate:

„Aurul este cunoscut drept un activ de refugiu în faţa diverselor riscuri. Fie că vorbim de riscuri inflaţioniste, de dobânzi în scădere, de crize sau recesiuni economice sau de evenimente geopolitice dăunătoare, investitorii - atât cei mari, cât mai ales cei mici - aleg să îşi protejeze averile cu ajutorul aurului.

Motivele pentru o astfel de decizie sunt mai degrabă culturale. Când ne gândim la stabilitate în investiţii, cel mai probabil aurul este imaginea pe care ne-o proiectăm instant.

Totuşi, nu orice eveniment duce la o fugă înspre aur. Există o diferenţiere între impactul pe care îl au anumite evenimente asupra preţului aurului şi impactul inexistent în cazul altor evenimente. Astfel, le putem categorisi drept evenimente economice şi evenimente geopolitice”.

Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România, spune: „Prin evenimente economice înţelegem orice ştire sau tendinţă care are un impact direct asupra economiei reale. Vorbim de inflaţie, ratele dobânzilor, şomaj, falimente, datorie, deficit, războaie comerciale, etc. Printre evenimentele geopolitice se numără conflictele armate, tensiuni diplomatice sau modificarea curentelor politice (o schimbare bruscă în preferinţele electorale ale unui popor). Preţul aurului tinde să crească atunci când atât evenimentele economice, cât şi cele geopolitice sunt de rău augur. Şi are o tendinţă de scădere când aceste evenimente dispar sau se reduc în intensitate”.

Aceeaşi sursă mai menţionează:

„În cazul României, tendinţele sunt similare. În luna martie 2022, la o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, la nivelul companiei Tavex s-a observat o creştere de aproape 25% în cantitatea de aur vândută faţă de februarie 2022. În octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul, creşterea în cererea de aur a fost de 47% în acelaşi interval de timp.

Categoric, investitorii români sunt într-o proporţie semnificativă atenţi la tendinţele globale şi îşi ajustează portofoliile în conformitate cu diverse evenimente, fie ele economice sau geopolitice.

În ceea ce priveşte preferinţele produselor investiţionale în perioade de tensiune geopolitică, există o tendinţă de alocare bruscă a activelor către aur. Această alocare se face prin achiziţionarea produselor cu greutăţi mai mari (de 50 sau chiar 100 de grame), deşi interesul ridicat se menţine la nivelul întregului spectru de greutăţi. Dacă este să diseminăm între lingourile şi monedele de aur, lingourile sunt opţiunea cea mai des întâlnită, acestea fiind livrate în ambalaje care reprezintă certificatul de autenticitate al fiecărui lingou. În cazul monedelor, nu există astfel de certificate, ceea ce, pentru cei neiniţiaţi, poate ridica semne de întrebare cu privire la originile produselor.

Totuşi, este de reţinut că monedele de aur de investiţii nu prezintă un număr de serie, motiv pentru care nu se pot emite certificate pentru acestea. Cu atât mai mult, orice document de autenticitate trebuie să fie emis strict de către producător, întrucât comercianţii nu au autoritatea de a emite niciun fel de certificate.

Există diferenţe în timpul necesar ca preţul aurului să răspundă la cele două tipuri de evenimente. În cazul evenimentelor economice, răspunsul este aproape instant. Pe când, în cazul evenimentelor geopolitice, răspunsul este mai lent.

Motivul constă în faptul că investitorii instituţionali nu au certitudinea privind cât de mult impact va avea şi pe ce interval de timp se va desfăşura evenimentul geopolitic. Întrucât acestea pot fi de scurtă durată (de doar câteva zile), nu există niciun motiv pentru care portofoliile fondurilor investiţionale să fie restructurate prin lichidarea anumitor poziţii şi înlocuirea acestora cu aur.

Astfel, investitorii instituţionali preferă să aştepte o anumită perioadă de timp pentru a vedea dacă acel conflict se va extinde - fie prin implicarea mai multor părţi, fie pe un termen mai lung. Dacă perspectivele sunt de înrăutăţire a situaţiei, atunci se vor face eforturile necesare pentru a restructura portofoliile de active.

Impactul instant al evenimentelor economice, însă, este datorat faptului că acestea au o influenţă instantă asupra economiei reale. O creştere a ratei inflaţiei este deja în economie. O reducere a dobânzilor are loc peste noapte. Un şomaj ridicat este, de asemenea, parte a economiei. Din acest motiv, investitorii vor fi constant cu ochii pe ştirile legate de evoluţia macroeconomică a ţărilor în care fie investesc deja, fie plănuiesc să o facă.

În momentul în care perspectivele de creştere economică se înrăutăţesc, aceştia acţionează aproape instant. În astfel de situaţii, preţul aurului tinde să crească.”