The Guardian: Alegeri regionale în două landuri germane; viitorul politic al lui Friedrich Merz, în balanţă

Alegătorii din două landuri germane merg duminică la urne într-un moment în care viitorul politic al cancelarului aflat sub presiune, Friedrich Merz, este în balanţă, iar extrema dreaptă, încurajată de succesele recente, vizează noi câştiguri, potrivit The Guardian.

La două săptămâni după alegerile din Saxonia-Anhalt, în care partidul anti-imigraţie şi pro-Kremlin Alternative fur Deutschland a obţinut cel mai bun rezultat din istoria sa la un scrutin regional, se aşteaptă ca acest partid să atragă din nou voturi de la Uniunea Creştin-Democrată conservatoare a lui Merz, explică sursa.

Amploarea dezastruoasă a rezultatului ar putea afecta capacitatea lui Merz de a se menţine la conducere după doar 16 luni la putere, ceea ce ar putea pune în mişcare procesul de înlocuire a sa sau chiar organizarea unor alegeri anticipate, scenariu considerat în prezent improbabil, dar care nu este exclus, adaugă publicaţia.

Aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot în capitala Berlin şi aproape 1,3 milioane în landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, situat pe coasta Mării Baltice, iar secţiile de votare se deschid duminică la ora 8:00, ora locală, şi se vor închide la ora 18:00, moment în care Merz şi aliaţii săi vor urmări rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne, potrivit sursei.

Cancelarul a rezistat apelurilor de a demisiona şi a promis că va lupta pentru un pachet emblematic de reforme economice şi sociale pe care le consideră esenţiale pentru viitorul Germaniei, declarând că „noi, ca guvern, am fost aleşi pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani”, adăugând că vrea să folosească aceşti patru ani pentru a scoate ţara din această perioadă dificilă, adaugă The Guardian.

Merz, a cărui popularitate personală a scăzut vertiginos la 10%, a anulat un plan de a lua cuvântul la Adunarea Generală a ONU de la New York, deoarece „prezenţa sa este necesară la Berlin” după alegeri, a declarat un oficial guvernamental, iar credibilitatea sa a fost afectată de promisiunile electorale încălcate de a readuce cea mai mare economie a Europei pe calea creşterii şi de a reduce la tăcere AfD, cel mai mare partid de opoziţie din parlament şi numărul unu în sondajele de opinie, potrivit sursei.

Partidul AfD a ratat la mustaţă obţinerea majorităţii absolute în fostul land comunist Saxonia-Anhalt, ceea ce i-ar fi permis să guverneze singur, iar acesta caută membri care să se alăture din alte partide pentru a deveni prima forţă de extremă dreapta care să conducă un land german de la perioada nazistă încoace, însă sondajele indică faptul că AfD va rămâne cu mult sub această perspectivă în ambele alegeri de duminică, chiar şi în contextul unui avânt evident, adaugă publicaţia.

În Berlin, unul dintre cele 16 landuri federale ale Germaniei, partidul la putere, CDU, se luptă pentru primul loc cu formaţiunea de extremă stânga Die Linke, care a cerut exproprierea proprietarilor corporativi pentru a combate creşterea costurilor locuinţelor, iar aproximativ 85% dintre gospodăriile din Berlin sunt cu chirie, iar chiriile anunţate s-au dublat aproape de la 2014, potrivit sursei.

Partidul AfD se situează cu un scor puternic pe locul al treilea sau al patrulea în sondaje, chiar şi în capitala cosmopolită, iar actualul primar, Kai Wegner, din cadrul CDU, şi-a abandonat candidatura la realegere în iulie, după ce s-a încurcat încercând să explice decizia de a juca tenis în timp ce mari părţi ale capitalei germane erau afectate de o pană de curent provocată de un incendiu intenţionat iarna trecută, adaugă The Guardian.

Stefan Evers, directorul financiar al Berlinului, l-a înlocuit ca candidat, dar nu a reuşit să îmbunătăţească rezultatele partidului în sondaje, iar în Mecklenburg-Pomerania de Vest, situaţia pare şi mai precară pentru Merz, pe care liderii regionali l-au acuzat că este responsabil pentru rezultatul slab obţinut, iar AfD şi social-democraţii se află într-o cursă foarte strânsă, în timp ce CDU riscă să înregistreze primul său rezultat de o singură cifră din ultimii 75 de ani, potrivit sursei.

Dacă ar ieşi complet din parlament, coborând sub pragul de 5% necesar pentru reprezentare, ar fi un eveniment fără precedent în perioada postbelică şi ar marca un eşec usturător pentru eforturile lui Merz de a rămâne în funcţie, iar triumful AfD în Saxonia-Anhalt a provocat valuri de şoc în Germania şi dincolo de graniţele acesteia şi l-a pus pe Merz cu spatele la zid, în contextul în care speculaţiile privind posibilitatea înlocuirii sale cu un alt creştin-democrat în funcţia de cancelar se înmulţesc cu mult înainte de următoarele alegeri generale, programate pentru 2029, adaugă publicaţia.

Holger Schmieding, economistul-şef al băncii Berenberg, a declarat că se aşteaptă în continuare ca Merz să-şi ducă mandatul până la capăt, însă „riscul ca CDU să se revolte împotriva lui şi să-l înlocuiască pe cancelarul nepopular pare să fi crescut, în opinia mea, de la 20% acum 10 zile la aproximativ 35% în prezent”, subliniind impactul unei creşteri globale a preţurilor la benzină asupra alegătorilor deja nemulţumiţi, potrivit sursei.

Deşi unii indicatori economici s-au îmbunătăţit sub mandatul lui Merz, creşterea vertiginoasă a costului vieţii şi dezindustrializarea în sectoare cheie precum industria auto, în contextul concurenţei chineze, au avut un impact negativ semnificativ, iar reducerea semnificativă a numărului de nou-sosiţi la graniţă nu a reuşit să recâştige votanţii AfD, care răspund la accentul puternic pus de partid pe anxietatea economică, temerile legate de criminalitate şi rezistenţa faţă de sprijinul ferm al lui Merz pentru Ucraina, adaugă The Guardian.

AfD şi-a construit victoria în Saxonia-Anhalt în mare parte prin mobilizarea celor care nu votează, iar oponenţii săi speră că spectrul unui val de extremă dreaptă în toată Germania îi va determina pe alegători să se prezinte la urne pentru a susţine partidele democratice de mainstream, după ce zeci de mii de oameni s-au alăturat protestelor de stradă la adresa AfD în urma înfrângerii suferite în Saxonia-Anhalt, încheie publicaţia.