The Guardian: Rutte avertizează asupra „celui mai periculos şi complex context de securitate din ultima generaţie”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut miercuri Marii Britanii şi celorlalte state europene să îşi consolideze contribuţia militară la Alianţă, avertizând că NATO se confruntă cu unul dintre cele mai dificile contexte de securitate din ultimele decenii, relatează publicaţia The Guardian, citată de News.ro.

În timpul unei vizite în Regatul Unit, Rutte a salutat angajamentul Londrei de a creşte cheltuielile pentru apărare, dar a subliniat că efortul militar şi financiar trebuie menţinut şi în anii următori, conform sursei.

„Este esenţial ca forţele voastre armate să continue să asigure forţa militară de care NATO are nevoie”, a declarat Rutte într-un discurs susţinut la Ditchley Park, în Oxfordshire, potrivit publicaţiei.

Secretarul general al NATO a făcut apel la Marea Britanie să continue creşterea cheltuielilor pentru apărare, în contextul obiectivului alianţei susţinut de preşedintele american Donald Trump, de atingere a nivelului de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2035, conform sursei.

În prezent, Regatul Unit are prevăzută în buget o creştere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârşitul următorului deceniu, iar presiunile bugetare au determinat armata britanică să suspende până la sfârşitul anului o serie de antrenamente considerate neesenţiale, potrivit publicaţiei.

Rutte a declarat că a discutat cu premierul britanic Andy Burnham despre „angajamentele Marii Britanii faţă de NATO”, fără să ofere detalii, astfel Burnham a recunoscut schimbarea de premier, dar a insistat că „nu a existat niciodată vreo schimbare în angajamentul ferm al Regatului Unit faţă de NATO şi în obligaţiile noastre faţă de NATO”, conform sursei.

Rutte a afirmat că, înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, numeroase state europene porneau de la „presupunerea superficială” că Statele Unite vor „asigura întotdeauna cea mai mare parte a forţei militare şi vor suporta costurile, indiferent de situaţie”, potrivit publicaţiei.

În urma summitului NATO de la Haga din 2025, statele membre europene au convenit să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare, ca răspuns la solicitarea SUA ca Europa să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea continentului, conform sursei.

Rutte a avertizat că Alianţa are nevoie de o implicare mai mare din partea Regatului Unit şi a Europei, în contextul războiului din Ucraina, al conflictelor din Orientul Mijlociu şi al schimbărilor geopolitice globale, potrivit publicaţiei citate.

„Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei”, a declarat Rutte, afirmând că NATO „se confruntă cu cel mai periculos şi complex context de securitate din ultima generaţie”, conform sursei menţionate.

El a menţionat printre principalele provocări Rusia şi războiul împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul şi transformările profunde ale competiţiei geopolitice globale, în opinia sa, creşterea investiţiilor europene în apărare este necesară pentru menţinerea credibilităţii apărării colective, potrivit publicaţiei.

Rutte a subliniat şi rolul Marii Britanii în consolidarea capacităţii europene de apărare, menţionând investiţiile Londrei în modernizarea forţei nucleare de descurajare Trident, dedicată apărării membrilor NATO, conform sursei.

În paralel, Regatul Unit îşi modernizează forţele convenţionale, însă cheltuielile sale totale pentru apărare sunt în prezent depăşite de cele ale Germaniei, iar până în 2029, bugetul militar al Germaniei este estimat să ajungă la aproximativ dublul celui britanic, potrivit publicaţiei.

Rutte a mai declarat că Marea Britanie „conduce” răspunsul european la campania rusă de provocări şi acte de sabotaj şi a descris Londra drept „un bun prieten al Ucrainei”, astfel Regatul Unit alocă aproximativ 3 miliarde de lire sterline anual pentru sprijinirea Ucrainei cu arme, conform sursei.

În acelaşi timp, Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), alianţă militară de reacţie rapidă condusă de Marea Britanie. Ottawa, care este deja membră NATO, urmăreşte o cooperare militară mai strânsă cu statele europene şi îşi diversifică relaţiile în domeniul apărării, potrivit publicaţiei.

JEF reuneşte în prezent Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit, informează sursa citată.