The Moscow Times: „Centrala nucleară Bushehr din Iran devine un nou risc major în contextul războiului”

Centrala nucleară Bushehr din Iran, construită pe baza tehnologiei ruseşti şi operată cu implicarea corporaţiei de stat Rosatom, a devenit un nou punct major de risc în contextul războiului, pe fondul temerilor privind posibile incidente cu impact radiologic şi de mediu, potrivit unei analize publicate de The Moscow Times.

Publicaţia arată că, în ultimii ani, instalaţiile nucleare civile au devenit tot mai expuse, direct sau indirect, efectelor conflictelor armate, iar exemplul cel mai cunoscut rămâne centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina ocupată. În acelaşi registru, Bushehr începe să ridice îngrijorări serioase în contextul intensificării ostilităţilor din Iran, subliniază aceeaşi sursă.

Potrivit materialului sursă, Rusia este implicată de mult timp în programul nuclear iranian, iar cel mai important proiect al acestei cooperări este centrala Bushehr. Construcţia primei unităţi a început în 1975, sub coordonarea companiei germane Kraftwerk Union, însă lucrările au fost întrerupte în 1979, după Revoluţia Islamică, potrivit The Moscow Times.

Ulterior, în 1995, Rusia a semnat contracte pentru finalizarea unităţii folosind un reactor de tip VVER-1000 şi pentru furnizarea combustibilului nuclear în primii zece ani de funcţionare, conform aceleiaşi surse. De asemenea, partea rusă şi-a asumat şi preluarea combustibilului nuclear uzat pentru reprocesare, potrivit The Moscow Times.

Unitatea a fost conectată la reţea în 2011 şi a intrat în exploatare comercială în 2013, mai notează publicaţia sursă. Un an mai târziu, a fost semnat şi un contract pentru faza a doua a proiectului, care include încă două unităţi VVER-1000, cu o valoare estimată la circa 10 miliarde de dolari, conform aceleiaşi surse. Potrivit The Moscow Times, proiectul a fost finanţat integral de Iran, fără credite ruseşti.

În prezent, Rosatom este implicată în construcţia celei de-a doua unităţi de la Bushehr, deşi cea mai mare parte a lucrărilor este realizată de contractori locali, precizează The Moscow Times. În paralel, în septembrie 2025 a fost semnat şi un acord pentru construirea unei a doua centrale nucleare iraniene de concepţie rusească, în zona Sirik din provincia Hormozgan, proiect estimat la aproximativ 25 de miliarde de dolari şi care, spre deosebire de Bushehr, ar urma să beneficieze şi de finanţare rusă, potrivit aceleiaşi publicaţii.

Cu toate acestea, perspectiva unor proiecte nucleare de amploare în Iran devine tot mai incertă în actualul context de război, arată publicaţia.

Spre deosebire de alte instalaţii nucleare iraniene aflate în centrul disputelor internaţionale, Bushehr nu este considerată parte a potenţialului program militar nuclear al Iranului, precizează The Moscow Times. Centrala funcţionează, potrivit analizei sursă, sub garanţiile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) încă de la început, inspectorii având acces la instalaţie şi la datele operaţionale necesare monitorizării utilizării materialelor nucleare.

Chiar şi după reducerea semnificativă a cooperării Iranului cu AIEA, în urma atacurilor americane şi israeliene din iunie 2025, accesul agenţiei la Bushehr a fost menţinut parţial, ceea ce, potrivit articolului sursă, sugerează că Iranul nu consideră centrala o componentă sensibilă a activităţilor sale nucleare militare.

Dezbaterea privind programul nuclear iranian s-a concentrat, în schimb, asupra altor facilităţi, precum instalaţiile de îmbogăţire a uraniului de la Natanz şi Fordow, complexul nuclear de la Isfahan şi reactorul cu apă grea de la Arak, conform The Moscow Times. Aceste instalaţii au fost vizate de atacuri atât în iunie 2025, cât şi în februarie-martie 2026. Potrivit AIEA, loviturile nu au provocat consecinţe radiologice sau de mediu semnificative, parţial şi pentru că multe dintre aceste facilităţi sunt amplasate în subteran.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă un stoc de puţin peste 400 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60%, care, potrivit The Moscow Times, ar putea fi îmbogăţit relativ rapid până la un nivel adecvat pentru fabricarea armelor nucleare. Locaţia exactă a acestui material nu este cunoscută, însă atacurile asupra unor instalaţii precum Natanz, Isfahan şi Fordow par să fi urmărit atât distrugerea sau blocarea accesului la acest stoc, cât şi neutralizarea centrifugelor utilizate în procesul de îmbogăţire, conform The Moscow Times.

În acest context, The Moscow Times notează că la Bushehr există, de asemenea, o cantitate semnificativă de material nuclear: aproximativ 210 tone de combustibil nuclear uzat şi circa 70 de tone de combustibil aflat în miezul reactorului, potrivit directorului general al Rosatom. Deşi aceste materiale sunt monitorizate de AIEA şi este puţin probabil să fie utilizate în scop militar, volumul lor, coroborat cu funcţionarea celui mai puternic reactor nuclear operaţional al Iranului, transformă Bushehr în cea mai periculoasă instalaţie din ţară din perspectiva unui posibil accident cu impact radiologic, potrivit The Moscow Times.

Conform aceleiaşi surse, în cel mai grav scenariu, o lovitură directă cu rachetă sau bombă asupra unui reactor ar putea provoca avarierea unităţii aflate în funcţiune şi eliberarea de materiale radioactive, cu posibile efecte inclusiv asupra statelor vecine.

The Moscow Times subliniază că statutul de instalaţie civilă aflată sub garanţiile AIEA nu a protejat pe deplin centrala de riscul unor atacuri, fie deliberate, fie accidentale. Primele temeri de acest tip au apărut încă din timpul conflictului de 12 zile dintre Israel, SUA şi Iran din iunie 2025, când, potrivit relatărilor The Moscow Times, preşedintele rus Vladimir Putin ar fi intervenit direct pe lângă conducerea israeliană pentru a obţine garanţii privind securitatea celor peste 200 de specialişti ruşi care lucrau la centrală.

Deşi atunci nu au fost raportate lovituri asupra sau în apropierea instalaţiei, situaţia s-a schimbat în martie 2026, subliniază publicaţia. Iranul a susţinut că în apropierea centralei Bushehr au avut loc deja trei incidente, pe 17, 24 şi 27 martie, când proiectile ar fi căzut în zonă, potrivit The Moscow Times. Un alt atac a fost raportat pe 28 februarie în apropierea oraşului Bushehr, la doar câteva sute de metri de centrală, mai notează aceeaşi sursă. În toate aceste cazuri, nu au fost raportate victime şi nici avarii la instalaţie, conform The Moscow Times.

Spre deosebire de situaţia din 2025, Rosatom a început evacuarea personalului chiar din prima zi a actualei crize, conform The Moscow Times. Potrivit publicaţiei, primele 94 de persoane evacuate au fost în principal copii ai angajaţilor şi personal neesenţial, în timp ce 639 de cetăţeni ruşi au rămas la faţa locului.

Ulterior, până la 12 martie au mai fost evacuate încă 150 de persoane, iar pe 25 martie alte 163, precizează aceeaşi sursă. În final, Rosatom intenţionează să păstreze la centrală doar o echipă minimă de câteva zeci de persoane, care să asigure operabilitatea instalaţiei, conservarea echipamentelor şi funcţionarea infrastructurii rezidenţiale din zonă, potrivit The Moscow Times.

Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat, potrivit The Moscow Times, că prima unitate a centralei Bushehr continuă să funcţioneze, iar partea iraniană nu intenţionează să o oprească. Acest lucru, conform The Moscow Times, amplifică riscul unui incident nuclear în cazul în care ar fi afectat nu doar reactorul, ci şi infrastructura din jur.

Publicaţia aminteşte că experienţa centralei de la Zaporojie şi a altor instalaţii nucleare din Ucraina a arătat că nu doar loviturile directe asupra reactoarelor reprezintă un pericol, ci şi atacurile asupra infrastructurii energetice mai largi. Astfel de atacuri pot deconecta reactorul de la reţea, provocând o pană totală de curent la nivelul centralei şi oprirea de urgenţă a unei unităţi aflate în funcţiune, scenariu care poate conduce la un accident radiologic major, subliniază The Moscow Times.

În acest context, The Moscow Times notează că o sursă suplimentară de îngrijorare o reprezintă declaraţiile repetate ale preşedintelui american Donald Trump privind posibile atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Publicaţia aminteşte că Trump a vorbit inclusiv despre posibilitatea unui „atac foarte puternic asupra fiecăreia dintre centralele lor electrice” şi despre necesitatea de a „lovi şi distruge” centralele electrice iraniene, începând cu cele mai mari.

Deşi Bushehr nu se numără printre cele mai mari cinci centrale electrice din Iran, fiind depăşită ca putere de mai multe centrale pe gaz şi petrol, riscul ca alimentarea sa cu energie să fie perturbată şi să conducă la oprirea reactorului rămâne semnificativ, avertizează analiza sursă.

În concluzie, The Moscow Times arată că, deşi atenţia internaţională se concentrează în principal asupra stocurilor de uraniu îmbogăţit şi a riscurilor asociate programului nuclear iranian, centrala Bushehr reprezintă, în realitate, una dintre cele mai sensibile şi periculoase instalaţii din regiune în cazul unei escaladări militare.

Publicaţia avertizează că actualul conflict arată din nou că nici autorităţile naţionale, nici coaliţiile internaţionale şi nici măcar organismele ONU, precum AIEA, nu pot garanta protecţia efectivă a instalaţiilor nucleare civile în timpul războiului.