Tofan: România a fost şi trebuie să rămână cea mai fermă voce în susţinerea aderării Republicii Moldova la UE

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat joi, la Palatul Victoria, că România a fost şi trebuie să rămână cea mai fermă voce în susţinerea aderării Rep Moldova la UE iar obiectivul lor ca până la sfârşitul lui 2028 să semneze tratatul de aderare, iar până în 2030 să fie pregătiţi pentru statutul de ţară-membră, potrivit News.ro.

"Mi-am dorit ca prima mea vizită externă să fie la Bucureşti şi nu putea fi altfel. Este o decizie firească. Am spus şi în Parlamentul de la Chişinău că atunci când sunt în România, mă simt acasă, iar ăsta e sentimentul, este acelaşi, doar că responsabilitatea este una cu mult mai mare", a spus premierul Republicii Moldova la Palatul Victoria.

El a arătat că acum câţiva ani celebra listarea primei companii din Moldova la bursa din Bucureşti şi vorbea cu investitorii români despre oportunităţile în Republica Moldova, informează sursa citată.

Premierul moldovean a mai spus că astăzi revine în calitate de prim-ministru, dar într-un fel întrebările sunt aceleaşi: cum transformă apropierea extraordinară dintre statele lor, această relaţie frăţească, în mai multe investiţii, în mai multe proiecte comune? Sau, dacă permite metafora, cum face ca acele poduri de flori pe care le-a cunoscut ca tânăr să se transforme inclusiv în poduri de piatră, poduri de capital, poduri energetice, potrivit sursei.

Premierul moldovean a afirmat că, pentru Republica Moldova, România este principalul partener strategic, informează publicaţia citată.

El a afirmat că au o istorie comună, o limbă comună şi o apropiere frăţească, profundă, construită şi consolidată de-a lungul timpului, conform publicaţie.

Ca prim-ministru, vrea să pună accentul şi pe partea foarte concretă a acestei relaţii, pe ceea ce au construit deja împreună şi mai ales pe ceea ce pot construi de acum înainte, informează sursa menţionată.

Guvernul pe care îl conduce şi-a asumat un mandat simplu de formulat, dar dificil de executat: să construiască o economie europeană şi un stat eficient. Iar România este importantă pentru ambele, potrivit sursei.

Potrivit premierului Republicii Moldova, România este deja prima piaţă de export pentru produsele lor, informează publicaţia.

El a subliniat că aproape 30% din ceea ce exportă merge în România, iar schimburile comerciale au depăşit 3 miliarde de euro, este mult, dar potenţialul, şi îl crede ferm, este unul mult mai mare, potrivit sursei.

Nu vrea ca relaţia lor economică să se limiteze doar la comerţ şi exporturi, îşi doresc mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, companii care produc împreună, lanţuri valorice comune, proiecte industriale, tehnologice şi energetice, conform publicaţiei.

Spune toate acestea la Bucureşti pentru că vrea ca mediul de afaceri din România să privească Republica Moldova nu doar ca o piaţă vecină de 2 milioane de oameni, sau sub 3 milioane de oameni, ci ca pe o economie care se pregăteşte să devină parte a pieţei unice europene, informează sursa citată.

El a subliniat că acest proces creează astăzi oportunităţi reale pentru companiile care vor să intre devreme, să fie pionieri ai acestei tranziţii şi să fie bine poziţionate pentru următoarea etapă de dezvoltare a Republicii Moldova, potrivit sursei.

Un alt subiect important pe agenda lor comună este infrastructura, în acest moment au câteva proiecte care pot schimba fundamental conectivitatea dintre cele două ţări, noul pod Ungheni-Ungheni, împreună cu noul punct de trecere al frontierei, înseamnă o investiţie de circa 35 milioane de euro şi va conecta direct Republica Moldova cu viitoarea autostradă A8 şi Cureaua Europeană, conform publicaţiei.

În energie, lucrările la linia electrică Bucureşti-Chişinău au fost finalizate la începutul acestei luni, iar obiectivul lor este să o pună în funcţiune până la sfârşitul lui august, informează sursa citată.

Premierul moldovean a adăugat că, dincolo de aceste proiecte pe termen mediu, au discutat astăzi şi despre crizele şi provocările imediate pe care le confruntă împreună, conform publicaţiei.

La Chişinău au instituit starea de alertă în sectoarele energetic şi hidrologic, scăderea stocurilor de motorină, dificultăţile logistice provocate inclusiv de nivelul foarte scăzut al Dunării şi reducerea resurselor de apă din bazinul Nistrului îi obligă să acţioneze preventiv şi coordonat, potrivit sursei.

În acest context, vrea să mulţumească României pentru deschiderea de a menţine fluxurile de produse petroliere către Republica Moldova, este un sprijin concret şi încă un exemplu că relaţia dintre ţările lor funcţionează, nu doar prin proiecte strategice pe termen lung, ci şi prin capacitatea de a răspunde rapid atunci când apar situaţii dificile, potrivit sursei.

Premierul Republicii Moldova a mai spus că discuţiile au vizat şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează sursa citată.

Pentru ei, aceasta este direcţia în care vor să ducă ţara şi în jurul căreia îşi construiesc reformele, economia şi instituţiile, iar obiectivul lor este ca, până la sfârşitul anului 2028, Republica Moldova să semneze tratatul de aderare, iar până în 2030 să fie pregătiţi pentru statutul de ţară-membră a Uniunii Europene, este o ţintă ambiţioasă, dar crede că este important să lucreze cu termene clare şi are încrederea că pot reuşi, potrivit sursei.

Un termen îi obligă la mai multă disciplină, la prioritizare şi la o evaluare permanentă a progresului, şi contează foarte mult pe suportul României în acest proces, aici, România are o experienţă pe care nu doar o admiră, ci o utilizează zi de zi, conform publicaţiei.

Vor să înveţe inclusiv din lucrurile care au funcţionat mai greu, pentru a gestiona mai bine provocările similare, şi bineînţeles, contează pe sprijinul politic puternic al României, el a arătat că, la Bruxelles, România a fost şi trebuie să rămână cea mai fermă voce în susţinerea aderării Republicii Moldova, potrivit sursei.

Premierul moldovean a declarat că, în ultimele zile, România s-a confruntat cu trei noi incursiuni ale unor drone ruseşti, iar forţele române au intervenit pentru a le doborî, a exprimat foarte clar solidaritatea Republicii Moldova cu România şi a menţionat că încălcarea spaţiului aerian al unui stat suveran este inacceptabilă, iar Republica Moldova ştie direct ce înseamnă această ameninţare, informează publicaţia.

Trebuie să fie foarte clari şi în privinţa sursei acestor riscuri, ele sunt consecinţa directă a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, dacă acest război nu ar exista, nu ar discuta astăzi despre drone care intră în spaţiul aerian al României sau al Republicii Moldova, conform publicaţiei.

De aceea, securitatea lor este direct legată de capacitatea Ucrainei de a se apăra şi de a obţine o pace justă şi durabilă, iar sprijinul pentru Ucraina este şi o investiţie directă în securitatea Republicii Moldova şi a întregii regiuni, potrivit sursei.

Vasile Tofan a mai spus că are şi o anumită compatibilitate de abordare cu premierul României şi s-a convins de asta şi mai mult astăzi, informează publicaţia citată.

El a remarcat că premierul României a pus accentul pe nevoia unui stat care să cheltuiască responsabil, să prioritizeze investiţiile şi să livreze rezultate, Tofan a arătat că vine dintr-un mediu în care, dacă nu livrezi, piaţa îţi spune foarte repede acest lucru, informează sursa menţionată.

Statul nu are întotdeauna un asemenea mecanism, dar cetăţenii au tot dreptul să-l judece după aceeaşi regulă, ce ai promis, ce ai făcut, cât a costat şi care este rezultatul, aceasta este direcţia pe care vrea să meargă mai departe, împreună, mai multe proiecte comune, mai multe investiţii, mai multe rezultate care să se vadă în viaţa de zi cu zi a oamenilor pe ambele maluri ale Prutului, potrivit sursei.

Şi mai au un obiectiv care le leagă pe toate, să ducă Republica Moldova acolo unde este locul ei, în Uniunea Europeană, şi ştie că în acest drum pot conta pe România, aşa cum au putut conta de fiecare dată, iar pentru acest sprijin constant, el şi toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt profund recunoscători, informează publicaţia menţionată.