Ursula von der Leyen: ”UE trebuie să-şi schimbe urgent abordarea în materie de politică externă”

UE trebuie să analizeze „cu luciditate şi rigurozitate” modul în care îşi conduce politica externă în climatul geopolitic actual, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează news.ro.

Vorbind la o reuniune a ambasadorilor UE la Bruxelles, von der Leyen s-a întrebat dacă dependenţa blocului de „consens şi compromis” în politica externă şi în procesul decizional „este mai degrabă un ajutor sau un obstacol”.

Discursul preşedintei Comisiei a venit pe fondul unor manevre percepute ca fiind menite să o poziţioneze ca reprezentant principal al UE în străinătate, ceea ce, potrivit POLITICO, a iritat unele ţări membre şi europarlamentari, care o acuză de abuz de putere.

Însă, în contextul războaielor din Iran şi Ucraina şi al ameninţărilor repetate ale preşedintelui american Donald Trump de a lua Groenlanda de la Danemarca, von der Leyen şi-a folosit discursul său de luni pentru a pleda cu tărie în favoarea schimbării modului în care UE îşi desfăşoară politica externă, care necesită în mare parte unanimitatea tuturor celor 27 de ţări membre. Această cerinţă a determinat ţări individuale să blocheze în repetate rânduri deciziile UE, cum ar fi recentul demers al Ungariei de a bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro de care Ucraina avea atâta nevoie.

„Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina noastră, instituţiile noastre şi procesul nostru decizional - toate concepute într-o lume postbelică caracterizată de stabilitate şi multilateralism - au ţinut pasul cu ritmul schimbărilor din jurul nostru, atât în ceea ce priveşte modul în care sunt concepute, cât şi modul în care sunt puse în aplicare”, a declarat von der Leyen ambasadorilor UE. „Ştiu că este un mesaj dur şi o conversaţie dificilă”, a adăugat şefa Comisiei Europene.

Referindu-se la împrumutul promis de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, von der Leyen a spus: „Aţi văzut cu toţii provocările cu care ne-am confruntat pentru a realiza acest lucru, chiar şi după ce toţi cei 27 de lideri (ai UE) au fost de acord cu acesta. Acest lucru ne readuce la punctul pe care l-am menţionat mai devreme, şi anume dacă sistemul nostru este capabil încă să funcţioneze eficient”, a subliniat ea.

Fără a oferi detalii, von der Leyen a insistat din nou că UE va acorda împrumutul Kievului „pentru că este în joc credibilitatea noastră şi, mai important, securitatea noastră”, după cum a spus ea.

Ursula von der Leyen a precizat că actuala criză din Orientul Mijlociu „nu a fost un factor declanşator” pentru declaraţia sa, ci „un simptom al unei probleme mai ample, la fel ca Groenlanda şi Ucraina”.

„În vremuri de schimbări radicale precum cele pe care le trăim, putem fie să ne agăţăm de ceea ce ne-a făcut puternici şi să apărăm obiceiurile şi certitudinile pe care istoria le-a depăşit deja, fie să alegem un destin diferit pentru Europa”, a avertizat von der Leyen.

„Asistăm acum la un conflict regional cu consecinţe neintenţionate. Iar efectele colaterale sunt deja o realitate astăzi”, a spus ea referindu-se la Orientul Mijlociu şi reamintind că cetăţenii europeni sunt „prinşi în focul încrucişat”.

Von der Leyen a afirmat că „poporul iranian merită libertate, demnitate şi dreptul de a-şi decide propriul viitor” şi „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”, care, potrivit ei, a ucis 17 000 de persoane şi a provocat devastare şi destabilizare în întreaga regiune.

Ulterior, într-un comunicat, Ursula von der Leyen a anunţat că Uniunea Europeană este pregătită să-şi consolideze misiunile de protecţie a traficului maritim.

UE este dispusă „să adapteze şi să consolideze în continuare” misiunile sale de protecţie, au declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, la încheierea unei reuniuni prin videoconferinţă cu mai mulţi lideri din Orientul Mijlociu.

Printre participanţi s-au numărat lideri sau miniştri de rang înalt din Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Oman, scrie The Guardian. Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a participat şi ea la conferinţă.

Liderii UE şi ai Orientului Mijlociu au purtat discuţii cu privire la modul în care Europa poate sprijini mai bine ţările cele mai afectate de războiul SUA-Israel împotriva Iranului şi cum poate contribui la încheierea conflictului.