Valurile de căldură devin „furtuni” globale: 102 episoade anual, faţă de cinci în anii "60

Un fenomen extrem de căldură a acoperit aproape 85% din suprafaţa Pământului în 367 de zile. Reuters avertizează că aceste episoade de amploare afectează sănătatea populaţiei, agricultura şi ecosistemele. Valurile de căldură nu mai sunt doar episoade meteorologice locale, limitate la câteva zile şi la anumite regiuni. O analiză realizată de Reuters arată că, în ultimele decenii, acestea au evoluat în fenomene de amploare planetară, care pot persista luni întregi şi pot afecta simultan teritorii aflate la mii de kilometri distanţă. Agenţia de presă propune denumirea de „furtuni de căldură” („heat storms”) pentru cele mai extinse episoade de temperaturi neobişnuit de ridicate. Potrivit investigaţiei frecvenţa acestor fenomene a crescut de la aproximativ cinci pe an în anii 60 la circa 102 anual în deceniul actual.

• Un fenomen care poate cuprinde aproape întreaga planetă

Pentru a identifica aceste episoade, jurnaliştii Reuters au analizat datele privind temperaturile la nivel global, din 1960 până în prezent, şi au consultat aproximativ două duzini de specialişti în meteorologie şi climatologie. Analiza a inclus temperaturile orare din peste un milion de celule geografice care acoperă suprafaţa globului. În metodologia utilizată, un val de căldură presupune cel puţin cinci zile consecutive în care temperaturile maxime depăşesc pragurile istorice specifice fiecărei zone. Un asemenea episod este clasificat drept „furtună de căldură” atunci când suprafaţa afectată ajunge, la un moment dat, la cel puţin 1% din suprafaţa planetei. Diferenţa de amploare faţă de trecut este semnificativă. În anii 1960, cel mai mare val de căldură identificat în analiză a acoperit aproximativ 6% din suprafaţa globului şi a durat 46 de zile. În schimb, cel mai extins episod înregistrat în acest deceniu a persistat timp de 367 de zile şi a ajuns să afecteze aproape 85% din planetă, inclusiv regiuni apropiate de poli. Fenomenul, denumit „Vera”, s-a desfăşurat între iulie 2023 şi iulie 2024. Potrivit Reuters, efectele sale au fost resimţite în regiuni foarte diferite, de la Amazon până în Filipine şi sudul Statelor Unite.

• Efecte asupra sănătăţii, agriculturii şi ecosistemelor

Amploarea acestor fenomene se reflectă în consecinţe care depăşesc disconfortul provocat de temperaturile ridicate. În Filipine, episodul Vera a expus elevii din şcolile fără sisteme de climatizare unor condiţii periculoase, înregistrându-se cazuri repetate de leşin şi probleme de sănătate asociate căldurii extreme. În Amazon, temperaturile ridicate au contribuit la încălzirea excesivă a lacului Tefe, unde apa a ajuns la 41 de grade Celsius. Peste 200 de delfini de apă dulce au murit în septembrie şi octombrie 2023, potrivit relatărilor citate de Reuters. Cercetătorii au identificat semne de stres termic la animalele examinate, iar temperaturile extreme şi secarea unei părţi a lacului au agravat condiţiile de supravieţuire. În alte regiuni, episoadele prelungite de căldură au favorizat seceta şi incendiile de vegetaţie, au afectat producţia agricolă şi au pus presiune asupra infrastructurii. În Europa, valurile de căldură au provocat temperaturi record în mai multe oraşe în vara acestui an, iar autorităţile au raportat un număr ridicat de decese suplimentare asociate căldurii. Investigaţia Reuters evidenţiază şi legătura dintre temperaturile ridicate şi vulnerabilitatea ecosistemelor. Gheţarii, culturile agricole şi speciile care trăiesc în ape dulci sunt expuse unor riscuri suplimentare atunci când perioadele de căldură se prelungesc.

• Schimbările climatice amplifică riscurile

Creşterea frecvenţei furtunilor de căldură se înscrie într-o tendinţă mai amplă de încălzire globală. Potrivit analizei, emisiile de gaze cu efect de seră şi episoadele El Niño, caracterizate prin încălzirea anormală a apelor din Pacificul ecuatorial, pot contribui la intensificarea fenomenelor extreme. Datele analizate indică şi o reducere puternică a suprafeţelor afectate de episoade de frig extrem. Într-o zi obişnuită de iarnă, suprafaţa medie a planetei afectată de perioade de frig neobişnuit s-a redus cu aproape 80% faţă de anii 1960, conform investigaţiei.

Reuters arată că furtunile de căldură s-au succedat şi s-au suprapus tot mai frecvent. Din 6 iulie 2008, planeta s-a aflat permanent sub influenţa a cel puţin unei asemenea furtuni, potrivit criteriilor utilizate în analiză, iar uneori mai multe fenomene au evoluat simultan. Un nou episod, denumit „Raimundo”, a început în februarie 2026 şi a afectat aproape trei sferturi din suprafaţa globului până la data analizei. La sfârşitul lunii august, acesta ajunsese să acopere 33,8% din planetă la momentul de extindere maximă raportat de Reuters.

• Denumirea fenomenelor, un instrument pentru înţelegerea pericolului

Dincolo de datele meteorologice, iniţiativa Reuters urmăreşte să schimbe modul în care sunt comunicate riscurile climatice. În prezent, furtunile tropicale şi uraganele sunt identificate şi urmărite prin sisteme de denumire, în timp ce valurile de căldură nu beneficiază de un mecanism global comparabil. Anthony Leiserowitz, directorul Yale Program on Climate Change Communication, a declarat pentru Reuters că atribuirea unor nume fenomenelor meteorologice poate ajuta publicul să înţeleagă mai uşor amploarea unui eveniment şi consecinţele acestuia. Prin definirea şi monitorizarea furtunilor de căldură, cercetătorii şi jurnaliştii speră să ofere autorităţilor un instrument mai clar pentru evaluarea riscurilor şi pentru pregătirea măsurilor de protecţie a populaţiei. Miza este una economică şi socială, nu doar de mediu. Temperaturile extreme pot afecta productivitatea muncii, lanţurile de aprovizionare, agricultura, infrastructura şi cheltuielile sistemelor de sănătate. Pe măsură ce episoadele devin mai extinse şi mai persistente, capacitatea statelor de a anticipa şi limita efectele lor devine o problemă de securitate economică.