Victor Iancu: Lipsa inovării devine capcana economiei

România păstrează ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare de peste un deceniu, în timp ce consumul, principalul motor de creştere economică, încetineşte dramatic în acest an, fără alternative pregătite, conform unei analize realizate de Victor Iancu remise redacţiei. Această stagnare devine o problemă structurală de creştere economică, transmite sursa citată. Ediţia 2026 a European Innovation Scoreboard, realizată de Comisia Europeană, plasează România din nou pe locul 27 din 27, informează documentul.

„Poziţia de cel mai slab inovator din Uniune nu s-a schimbat de mai bine de un deceniu. Am fost ultimii în 2016, ultimii în 2020, ultimii în 2025 şi ultimii acum, deşi între timp s-au schimbat guverne, cicluri electorale şi chiar metodologia clasamentului”, a explicat Victor Iancu.

Datele din clasament arată că România ocupă ultimul loc la capitolul resurse umane, respectiv la ponderea tinerilor cu studii superioare, la numărul de doctorate noi şi la participarea adulţilor la formare continuă, potrivit analizei.

România înregistrează cea mai slabă performanţă la competenţele digitale peste nivelul de bază, cu un scor de 26% din media europeană, dar şi la investiţiile firmelor în inovare, cu 13,3%, menţionează sursa citată.

„Aproape trei sferturi dintre companiile româneşti, 72,8%, nu inovează în niciun fel, faţă de 31% media europeană. În schimb, stăm bine la exporturile de produse de înaltă tehnologie, unde ocupăm locul şase. Cu alte cuvinte, exportăm tehnologie pe care, în bună parte, nu o deţinem”, a detaliat Victor Iancu.

Soluţia lipsei de inovaţie necesită sprijin din partea statului şi dezvoltarea unor companii româneşti cu produse proprii, brevete şi mărci, transmite documentul.

Cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2024, conform Institutului Naţional de Statistică, deşi media europeană atinge 2,2%, iar ţinta asumată este de 3%, informează analiza.

„În 2025, statul a alocat 0,09% din PIB pentru cercetare, fiind singurul stat membru sub pragul de 0,1%, adică 18,8 euro pe locuitor, faţă de o medie europeană de 288,9 euro. În 2015 alocam 20,8 euro pe locuitor, ceea ce ne transformă în singura ţară din Uniune care şi-a redus, în zece ani, finanţarea publică a cercetării”, a precizat Victor Iancu.

Această realitate a fost ignorată în perioada creşterii economice bazate pe consum, dar modelul nu mai funcţionează, potrivit sursei citate.

Comisia Europeană a redus prognoza de creştere pentru anul 2026 la 0,1%, vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut cu 5,3% în primele cinci luni, inflaţia a depăşit 10% în primăvară, deficitul bugetar a ajuns la 6,2% din PIB, iar datoria publică se îndreaptă spre 63% din PIB în 2027, menţionează documentul.

„Mecanismul este simplu: statul creştea salariile şi pensiile din împrumuturi (pe datorie), oamenii cheltuiau, economia creştea. O analiză a Comisiei Europene a urmărit însă unde ajung banii aceştia şi a constatat că aproximativ o treime din cumpărăturile gospodăriilor şi aproape jumătate din investiţii înseamnă bunuri produse în afara ţării”, a afirmat Victor Iancu.

Economiştii propun trecerea de la o economie de consum şi import la o economie de producţie cu valoare adăugată mare, pe baza adoptării tehnologiei şi a inovării, transmite analiza.

„Banca Mondială estima în martie 2026 o creştere posibilă de 10 până la 15% prin adoptarea tehnologiilor digitale, în timp ce ANIS vorbeşte de 14 până la 16 miliarde de euro anual, circa 5% din PIB. Numai că, spre exemplu, în 2025 doar 5,2% dintre firmele româneşti foloseau instrumente de inteligenţă artificială, ultimul loc din Uniune, faţă de 20%, media europeană”, a concluziat Victor Iancu.