Viitorul financiar începe azi: Cum funcţionează sistemul de pensii din România

Pensia a fost, este şi va fi un subiect de interes major în România, indiferent de perioada în care ne-am afla, de condiţiile socio-economice, de contextul politic sau de modul de trai. Ce reprezintă pensia, cum se calculează şi cum poate fi accesată, cine, când, cât şi cum contribuie la stagiul de pensie şi, totodată, cine, când, cât şi cum poate beneficia de pensie? Astfel de întrebări vor fi mereu pe buzele românilor. De aceea, ne-am propus ca prin acest material să trecem în revistă cele mai relevante informaţii despre sistemul de pensii din România şi, de asemenea, să subliniem şi cum pot fi pensiile influenţate de fiscalitate.

România are astăzi legiferat un sistem de pensii structurat pe mai mulţi „piloni”: Pilonul I - aferent sistemului public de pensii, Pilonul II - reprezentând pensia privată obligatorie, Pilonul III - pensia privată facultativă, Pilonul IV - sistemul pensiilor ocupaţionale. Ce înseamnă fiecare dintre aceşti Piloni? Pe scurt, este vorba despre:

Pilonul I

Acesta reprezintă sistemul public (de stat), administrat de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi finanţat din contribuţiile curente ale persoanelor asigurate pe parcursul vieţii lor profesionale (în prezent, pentru salariaţi, se reţine la sursă o cotă lunară de 25% din venitul brut).

În sistemul public de pensii, asigurarea este obligatorie, prin efectul legii, pentru anumite categorii de persoane (ex. salariaţi, persoane fizice independente etc.) şi voluntară pentru persoanele care doresc să realizeze stagiu de cotizare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, să-şi completeze venitul asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. La împlinirea cumulativă a unor condiţii (i.e., vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare contributiv), contribuabilul are dreptul de a solicita pensia de stat lunară, care va fi calculată după o formulă stabilită prin legislaţia în curs, bazată pe principiul valorii punctului de pensie. Acest pilon asigură pensia de bază (de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate, sau de urmaş), pe principiul contributivităţii şi solidarităţii inter-generaţionale.

Pilonul II

Odată cu intrarea legii (41/2004) în vigoare la 1 iulie 2006, contribuţia la Pilonul II a devenit obligatorie pentru orice persoană în vârstă de până la 35 de ani care este angajată şi/sau cotizează la sistemul public cu CAS (contribuţie de asigurări sociale) şi opţională pentru cei care au între 35 şi 45 de ani.

Prin acest Pilon se urmăreşte ca la vârsta pensionării persoana să beneficieze de o pensie privată distinctă şi complementară celei furnizate de sistemul public. Mai mult, nu costă nimic în plus în afara contribuţiilor individuale de pensii datorate în sistemul de stat deja reţinute. Astfel, contribuţia la Pilonul II este stabilită prin lege, se calculează ca procent din salariul brut şi este parte integrantă din contribuţia individuală de pensie, actualmente procentul fiind de 4,75% din totalul de 25%.

Contribuţia astfel reţinută şi virată la Bugetul de Stat (în cazul salariaţilor, de către angajatori) este ulterior virată lunar de CNPP în contul individual al contribuabilului deschis la un Fond de Administrare Privat. Astfel, persoana fizică devine proprietarul activului personal acumulat.

Fondul de administrare privat va gestiona acumulările de bani şi chiar le va investi în diferite active (în mod reglementat) în scopul de a le creşte valoarea, profitul astfel rezultat fiind, de asemenea, contorizat în portofoliul individual.

Legea privind plata pensiilor private a fost, în ultimele luni, subiectul unei intense dezbateri publice şi politice (autorităţile dorind şi propunând diverse forme de modificare a prevederilor actuale, care spun că, la momentul pensionării, beneficiarul poate solicita o plată unică ori mai multe plăţi eşalonate, în tranşe egale de minim 500 lei, pe o durată de maxim 5 ani. În ambele cazuri, sumele încasate vor fi impozitate, după caz, în condiţiile legii în vigoare de la momentul plăţii.

Propunerea legislativă aprig discutată, aprobată recent de Camera Deputaţilor, dar încă nepromulgată (contestată de Curtea Constituţională), prevede extinderea la 8 ani a perioadei de acordare a pensiei în tranşe lunare fixe şi limitarea posibilităţii participanţilor la a retrage iniţial doar 30% din activul acumulat în fiecare cont de pensii private (comparativ cu 100% cât este în prezent), cu excepţia bolnavilor de cancer.

Pilonul III

Este tot un sistem de pensii privat însă, spre deosebire de Pilonul II, este opţional (înscrierea şi contribuţiile fiind voluntare). Acesta a fost creat cu scopul de a completa, în momentul pensionării, venitul din primele două scheme de pensii aferente Pilonilor I şi II. În acest sistem, se poate contribui atât pe cont propriu, cât şi prin angajator. În cazul contribuţiilor individuale lunare, acestea rămân la latitudinea fiecărui angajat, însă nu pot depăşi 15% din venitul salarial lunar brut sau asimilat. Avantaje fiscale: contribuţia lunară la pensia facultativă este deductibilă fiscal la calculul impozitului pe venit, în limita a 400 de euro anual - dacă este suportată direct de către angajat, iar dacă este acordată ca beneficiu de angajator, atunci este neimpozabilă la nivel de individ, tot în limita a 400 euro anual.

Pilonul IV

Pensiile ocupaţionale reprezintă cel mai nou tip opţional de pensii reglementat în România (din 2020) şi se constituie la iniţiativa angajatorului (acesta poate stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie pentru angajaţii săi în funcţie de vechime, funcţie deţinută, drepturi salariale).

Legislaţia permite chiar şi angajaţilor să contribuie din propriile resurse la acest pilon, însă doar în anumite condiţii. De exemplu, nu mai mult de o treime din venitul brut lunar şi doar după ce se îndeplineşte o perioadă de vesting (dreptul angajatului de a deţine efectiv contribuţiile acumulate în contul său de pensie, în special cele plătite de angajator, după o anumită perioadă de timp prevăzută în schema de pensii ocupaţionale).

Tratamentul fiscal actual al veniturilor din pensii private în faza de distribuţie, aplicabil Pilonilor II, III si IV

Pe de-o parte, venitul care depăşeste contribuţiile nete ale participanţilor (i.e. profitul obţinut de Fondul de Administrare privat în urma investiţiilor efectuate), din care se deduce plafonul neimpozabil de 3.000 lei/ lună şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) - dacă este cazul, este impozabil cu o cotă de 10%.

Totodată, de la 1 august 2025, se reţine şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru veniturile din pensii private care depăşesc plafonul lunar de 3.000 lei.

Ca o concluzie, observăm că Pilonul I este singurul bazat pe redistribuire (actualii angajaţi contribuie pentru plata pensiilor actualilor pensionari), Pilonii II şi III sunt conturi individuale, (chiar dacă unul este obligatoriu şi altul facultativ) cu randamente pe piaţa financiară, pe când Pilonul IV e încă emergent, mai puţin popular sau aplicat de angajatori. În orice caz, putem sublinia că există anumite beneficii fiscale sesizabile prevăzute de lege atât în faza de acumulare/contribuţie, dar şi în cea de accesare/încasare a pensiei, în anumite condiţii. Condiţia este aceea de a fi informaţi şi, prin urmare, de a putea alege cea mai potrivită variantă.

Deşi poate fi văzută pentru mulţi ca fiind o arhitectură complexă, sistemul de pensii actual din România urmăreşte totuşi să combine o doză de protecţie socială publică cu acumularea de active private care să asigure un nivel financiar decent pentru cetăţenii care ajung la vârsta de pensionare, aşa încât traiul la pensie să fie cât mai apropiat de cel din timpul vieţii active.