Viitorul staţiunii Praid nu a fost pus la saramură

Deşi în urma dezastrului care a afectat Salina Praid au apărut diverse opinii în spaţiul public în ceea ce priveşte viitorul staţiunii, experienţele pe care Praidul le oferă pot garanta turiştilor o vacanţă plăcută, plină de inedit, precum şi facilităţi terapeutice de care pot beneficia atât tinerii, cât şi persoanele trecute de prima tinereţe.

În urmă cu trei luni, în luna mai a acestui an, Salina Praid, în cadrul căreia lucrau peste 130 de persoane, a fost inundată masiv după ce digul subteran s-a prăbuşit, iar apa s-a infiltrat în galerii. Pârâul Corund, care bordează zona, a înregistrat un debit de aproximativ 60 m³/s, de peste 100 de ori mai mare decât normalul de 0,5 m³/s. Apa şi aluviunile au inundat galeriile uneia dintre vechile mine, infiltrându-se rapid în zona turistică şi în baza de exploatare industrială.

Salina a fost închisă publicului încă din 5 mai 2025, iar activităţile în subteran au fost suspendate imediat din motive de siguranţă. Au fost scoase la suprafaţă utilaje şi echipamente, iar personalul a fost evacuat din zonele afectate. Echipe de intervenţie formate din pompieri, voluntari şi experţi au încercat să construiască canale provizorii pentru evacuarea apei, însă debitul extrem a depăşit capacităţile tehnice implementate.

Autorităţile au evaluat situaţia ca fiind una ”critică”, cu riscul permanent al destabilizării structurilor sării şi galeriei miniere, deşi riscul unei prăbuşiri imediate a fost considerat scăzut. Pe termen lung, contactul prelungit al apei cu sarea poate genera goluri structurale serioase.

Guvernul României a aprobat un pachet de 300 de milioane de lei pentru finanţarea Salinei Praid şi pntru sprijinirea a până la 200 de mici întreprinderi locale afectate de pierderea turismului.

• Turiştii se tem că se va prăbuşi întreaga localitate

Antreprenorii din zona Praid acuză că, din cauza unor zvonuri care au circulat pe reţelele de socializare, în special pe TikTok, conform cărora plafonul întregii saline ar fi o ”bombă cu ceas”, turiştii şi-au retras rezervările, speriaţi de faptul că există riscul ca întreaga localitate să se scufunde într-un moment neaşteptat. Antreprenorii locali neagă aceste posiblităţi, afirmând totodată că, deşi există riscul ca o parte a plafonului să cedeze, acesta nu se află în zona turistică şi că aria cu risc de prăbuşire a fost deja evacuată.

Cu toate acestea, antreprenorii spun că, într-adevăr, o parte a plafonului salinei prezintă un risc de surpare, fapt ce va duce, eventual, la formarea unui lac de apă sărată. Acest lucru este, însă, incert şi nimeni nu poate estima când se va întâmpla acest lucru. De altfel, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat, în luna iulie, că nu este o întrebare dacă se va prăbuşi salina, ci când.

”Din toate discuţiile pe care le-am avut cu experţii, nu este o întrebare dacă se va prăbuşi tavanul, ci mai degrabă cât de rapid. Noi am fost pe teren, împreună cu ministrul Economiei, Radu Miruţă, şi am văzut că exact în ziua în care am mers acolo s-a prăbuşit o parte din tavan. Deci este foarte clar că acolo nu mai poate să fie salvată mina respectivă astfel încât să poată să fie folosită. Acolo au fost foarte multe instituţii care au aşteptat să se întâmple dezastrul”, declara Diana Buzoianu, în luna iulie a acestui an.

Realitatea însă, este că, în ciuda problemelor semnalate în social media, situaţia în Praid şi în împrejurimi nu este cataclismică, ci mai degrabă este incertă, de natură economică şi turistică, iar rezolvarea acestei situaţii se poate face prin informarea corectă a publicului şi prin filtrarea atentă a informaţiilor alarmiste.

• În ciuda închiderii salinei, zona are multe de oferit

Staţiunea Praid, precum şi împrejurimile au fost, până anul acesta, destinaţii turistice nişate care orbitau în jurul salinei, cei mai mulţi turişti venind în zonă pentru a vizita galeriile salinei şi pentru a beneficia de proprietăţile terapeutice ale aerului sărat. Cu toate acestea, atât Praidul, cât şi localităţile din jur, pot oferi vizitatorilor o serie de experienţe inedite, family-friendly, care pot să pună bazele unei vacanţe de neuitat.

De la hoteluri cu facilităţi balneare la activităţi experimentale, zona Ţinutul Secuiesc îmbină modernismul piscinelor cu apă sărată cu tradiţiile meşteşugurilor din zonă, oferind drept rezultat un itinerariu perfect pentru vacanţă.

Situat la aproximativ un km de Salina Praid, Altus Hotel & SPA este amplasat pe Strada Principală a Praidului, în zona liniştită de la marginea staţiunii, asigurând o privelişte plăcută spre Dealul de Sare. Deschis în 2017, este considerat cel mai nou hotel din Praid şi se poziţionează ca singura unitate „family wellness business” din zonă. Hotelul oferă 31 de camere şi apartamente-suite, cu o capacitate totală de până la 89 de locuri. Hotelul include un restaurant cu terasă, unde sunt servite preparate gustoase la preţuri rezonabile, apreciate de oaspeţi pentru diversitatea şi calitatea meniului. Centrul SPA & wellness oferă facilităţi moderne: piscină interioară cu apă dulce, piscină interioară cu apă sărată, jacuzzi, baie turcească, saună şi cabine de masaj. De asemenea, există piscină exterioară supraterană şi loc de joacă pentru copii în grădină.

De asemenea, turiştii pot beneficia de o experienţă culinară autohtonă de calitate înaltă şi pot savura un gulaş preparat ca la carte, în care, după cum afirmă managerul hotelului, ”stă lingura dreaptă”.

• Activităţi experimentale: un alt fel de turism

Dacă tot discutăm despre reinventarea turismului din zonă în urma pierderii nucleului care atrăgea turiştii, trebuie să discutăm şi despre activităţile inedite pe care zona le oferă. Pentru turiştii care vor să experimenteze ceva nou, Visit Harghita pune la dispoziţie o serie de activităţi experimentale şi ateliere pentru vizitatori de toate vârstele.

În localitatea Ocna de Jos, turiştii pot participa la o activitate experimentală inedită, în care pot învăţa şi practica prepararea faimosului desert, Kurtos Kalacs, o gustare nelipsită la toate târgurile din ţară.

În cadrul acestei activităţi, vizitatorii vor învăţa, în prima parte a întâlnirii, istoria acestui desert şi cum s-a ajuns, de-a lungul secolelor, la varianta actuală a acestui produs, iar în a doua parte a evenimentului vor îmbrăca şorţurile de bucătărie, vor lua aluatul special pregătit pentru prepararea acestui produs şi vor prepara, cu ajutorul gazdelor, propriul kurtos. Teama de eşec nu trebuie să existe, deoarece pe parcursul întregii activităţi turiştii vor fi asistaţi şi îndrumaţi de gazde, pas cu pas, până la momentul final de degustare a celebrului desert.

La final, turiştii pot achiziţiona propria rolă de preparare a cozonacului secuiesc, care vine însoţită de reţeta pentru aluat, ca să îşi aducă aminte de această experienţă mult timp şi să îşi poată prepara singuri desertul.

În localitatea Corund, aflată la sud de Praid, turiştii păşesc într-o lume în care timpul pare să fi stat pe loc. De-a dreapta şi de-a stânga străzilor, curate şi îngrijite, pot fi admirate porţile tradiţionale secuieşti - un simbol al zonei - atent sculptate, fiecare dintre ele spunând povestea familiei pe care o protejează.

Tot în localitatea Corund, turiştii pot învăţa despre unul dintre cele mai vechi meşteşuguri - de altfel uitat în epoca modernă - acela de prelucrare a iascăi, meşteşug este tot mai rar întâlnit. În prezent, doar câteva familii din Corund mai practică această îndeletnicire.

Iasca, o specie de ciupercă de dimensiuni mari, care creşte în rănile pe care copacii le formează în timpul îngheţului, produce fibre care apoi sunt prelucrate manual şi, în urma prelucrării, rezultă un material fin, perfect pentru realizarea accesoriilor vestimentare precum poşete, pălării şi brăţări. Totodată, iasca, acest material minune, are efecte antiseptice şi coagulante, bucăţile de iască fiind un extraordinar remediu natural împotriva durerilor şi leziunilor.

În Corund, turiştii pot învăţa totul despre istoria iascăi, despre proprietăţile medicinale pe care le are şi pot vedea, în timp real, cum este prelucrată această ciupercă.

De asemenea, fiind renumit în întreaga Transilvanie pentru ceramică şi olărit de înaltă calitate, Corund este frecvent vizitat de turişti interesaţi de meşteşuguri tradiţionale. Străzile sale sunt animate de tarabe cu vase lucrate manual, obiecte din paie, iască, lână şi lemn - un adevărat magazin de artizanat cu specific local. Olaritul reprezintă tradiţia emblematică a satului - lutul de calitate este extras din zona Pârâului Sacadat şi transformat în obiecte utile şi decorative chiar astăzi. Meşteşugul este exclusiv masculin, femeile implicându-se preponderent în decorarea obiectelor de lut modelate de către bărbaţi.

Turiştii care vor să păşească mai adânc în tainele acestui meşteşug antic pot participa, în grup sau individual, la ateliere de creaţie în care vor învăţa arta olăritului şi, cu ajutorul meşteşugarilor, vor realiza cu mâinile lor un obiect de lut, pe care îl vor putea, apoi, păstra drept amintire.

Pentru turiştii dependenţi de adrenalină, zona oferă şi o serie de activităţi mai dinamice, precum echitaţia, plimbatul cu căruţa, sesiuni de off-road şi parcuri de aventură.

Iubitorii de cai pot vizita mai multe locuri de călărie în zonă şi pot admira cai maiestuoşi, atent îngrijiţi, care aşteaptă să fie mângâiaţi şi călăriţi prin pădurile Depresiunii Praid.

Dacă însă, nu vrei să străbaţi potecile pădurilor călare, tot în zona Praid poţi să parcurgi aceste trasee pe patru roţi, într-o sesiune de off-road ce te va purta pe cărări greu accesibile, de la dealuri până pe vârful acesta. Călătoria poate culmina cu un picnic pe vârfurile dealurilor, de unde turiştii pot observa întreaga zonă şi pot admira peisajul pitoresc care pare desprins din poveşti.

• Turismul supravieţuieşte, însă se transformă

În ciuda dramatismului din luna mai, când Salina Praid a fost acoperită de ape, iar zvonurile despre o posibilă prăbuşire au declanşat o adevărată panică turistică, realitatea din teren demonstrează că viitorul staţiunii nu este îngropat sub sare. Dimpotrivă, în lipsa centrului său subteran, Praid îşi reinventează identitatea turistică la suprafaţă - cu experienţe autentice, activităţi meşteşugăreşti, wellness de calitate şi un patrimoniu cultural care merită descoperit.

Localnicii şi antreprenorii au transformat criza într-o oportunitate, iar în loc de declin, zona Ţinutului Secuiesc dă semne de adaptare, cu o ofertă turistică mai diversificată decât oricând. Dincolo de cortina îngrijorărilor şi a titlurilor alarmiste, Praidul rămâne în picioare. Iar Corundul, cu porţile sale sculptate şi atelierele vii, devine un exemplu de rezilienţă şi continuitate culturală într-o epocă grăbită să uite esenţialul: turismul autentic se naşte din poveste, nu din panică.

• Turismul supravieţuieşte, însă se transformă

În ciuda dramatismului din luna mai, când Salina Praid a fost acoperită de ape, iar zvonurile despre o posibilă prăbuşire au declanşat o adevărată panică turistică, realitatea din teren demonstrează că viitorul staţiunii nu este îngropat sub sare. Dimpotrivă, în lipsa centrului său subteran, Praid îşi reinventează identitatea turistică la suprafaţă - cu experienţe autentice, activităţi meşteşugăreşti, wellness de calitate şi un patrimoniu cultural care merită descoperit.

Localnicii şi antreprenorii au transformat criza într-o oportunitate, iar în loc de declin, zona Ţinutului Secuiesc dă semne de adaptare, cu o ofertă turistică mai diversificată decât oricând. Dincolo de cortina îngrijorărilor şi a titlurilor alarmiste, Praidul rămâne în picioare. Iar Corundul, cu porţile sale sculptate şi atelierele vii, devine un exemplu de rezilienţă şi continuitate culturală într-o epocă grăbită să uite esenţialul: turismul autentic se naşte din poveste, nu din panică.