Vlad Crăciun, KPMG: Perspectiva economică a României pentru 2026 rămâne fragilă

Perspectiva economică a României pentru 2026 este fragilă, ca urmare a creşterii slabe, a inflaţiei ridicate şi a măsurilor fiscale implementate, ceea ce a dus la prudenţă din partea mediului de afaceri pentru moment, a spus ieri Vlad Crăciun, Tax Director la KPMG Romania, în cadrul unui eveniment organizat de Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie Româno-Polonă.

Domnia sa a afirmat: „Trăim într-un mediu provocator, caracterizat de o creştere economică redusă. Avem încă o inflaţie persistentă, ceea ce determină o consolidare fiscală continuă din partea guvernului. În plus, România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, ca urmare a contracţiei PIB-ului cu 1,9% în ultimul trimestru. Creşterea PIB-ului pentru 2026 este estimată a fi modestă, de aproximativ 1,1%, potrivit Comisiei Europene, în vreme ce Banca Mondială anticipează un avans de 1,3%. În principal, creşterea economică în România este susţinută de programul finanţat de UE, PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi vedem o revenire graduală, bazată pe investiţii şi pe îmbunătăţirea exporturilor”.

Vlad Crăciun a adăugat: „Să privim partea pozitivă; lucrurile ar trebui să se încheie bine la finalul anului. Totuşi, consumul intern rămâne slab, din cauza măsurilor de austeritate şi a inflaţiei ridicate. În anul 2025 s-au implementat o serie de taxe, care îşi produc efectele acum, în 2026. Urmează să vedem dacă aceste măsuri vor sprijini creşterea în perioada următoare şi dacă vor contribui la acoperirea deficitului public, care a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 (n.r. la 7,6% în 2025) şi este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Măsurile care au fost luate de guvern au fost concentrate, în special, pentru acoperirea deficitului public şi urmează să vedem în perioada următoare care va fi rezultatul. De asemenea, vedem că datoria publică creşte şi este estimată să ajungă la 63% până în 2027”.

Reprezentantul KPMG a punctat că inflaţia rămâne ridicată, de 9,6% în ianuarie 2026, ca urmare a creşterii taxelor şi eliminării plafonării preţurilor la energie. În plus, iarna aceasta a fost destul de provocatoare, lucru pe care-l vom vedea în preţurile (n.r. energiei) din perioada următoare. Rata de referinţă a băncii centrale a rămas neschimbată, la 6,5%, şi nu sunt aşteptate reduceri până când inflaţia se va apropia de intervalul ţintă, care este de 1,5%-3,5%.

„Pe scurt, aş spune că există provocări. Sperăm să fim pe drumul cel bun, însă perspectiva economică pentru 2026 rămâne fragilă, ca urmare a creşterii slabe, a inflaţiei ridicate şi a măsurilor fiscale stricte, ceea ce duce la un sentiment prudent al mediului de afaceri pentru moment, iar riscurile rămân, în special în ceea ce priveşte consolidarea fiscală şi instabilitatea politică, dacă aceasta se intensifică. În prezent, în piaţă se observă că factorii de decizie încearcă să găsească un echilibru între austeritate şi nevoia de a susţine investiţiile cruciale pentru creşterea sustenabilă, iar din experienţa mea, ca specialist în fiscalitate, rezultă că, deşi au fost adoptate măsuri care au dus la austeritate, guvernul încearcă acum să echilibreze această balanţă şi să faciliteze mai multe investiţii în România”, a afirmat Vlad Crăciun.