Vlad Voiculescu: Parlamentul European a acordat Premiul Saharov 2026 Curţii Penale Internaţionale

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov 2026 Curţii Penale Internaţionale şi reprezentanţilor săi, potrivit unei postări pe Facebook a eurodeputatului Vlad Voiculescu (Renew Europe, preşedinte USR Bucureşti). Numit în onoarea lui Andrei Sakharov, disident sovietic şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Premiul Saharov este cea mai înaltă distincţie a Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor omului şi recompensează curajul celor care luptă pentru libertăţi fundamentale, democraţie şi statul de drept.

Voiculescu a arătat că pe 9 octombrie, la doar câteva ore după ce Premiul Nobel pentru Pace fusese anunţat pentru Navi Pillay, fostă judecătoare a Curţii Penale Internaţionale, secretarul de stat american Marco Rubio a anunţat noi sancţiuni împotriva Curţii şi a ameninţat că o va demantela „cărămidă cu cărămidă”. El a subliniat că în aceeaşi zi lumea a primit două mesaje radical diferite despre justiţia internaţională: unul de recunoaştere a curajului celor care o apără, celălalt de intimidare a celor care o înfăptuiesc. Unul dintre principalele motive ale conflictului este decizia CPI de a emite, în noiembrie 2024, mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Gaza, inclusiv folosirea înfometării populaţiei civile ca metodă de război. Curtea a emis un mandat de arestare şi pe numele unui comandant Hamas, acuzat de atrocităţile din 7 octombrie 2023. Voiculescu a precizat că aceste mandate nu reprezintă condamnări, ci decizii judiciare bazate pe existenţa unor motive rezonabile de a crede că au fost comise infracţiunile invocate, şi trebuie urmate de proceduri legale şi de respectarea dreptului la apărare.

Voiculescu a arătat că Washingtonul a mers mult dincolo de criticile politice, impunând sancţiuni personale împotriva unor judecători şi procurori ai CPI, exercitând presiuni directe asupra independenţei instituţiei. El a enumerat persoanele vizate: Nicolas Guillou, judecător francez care a colaborat ani la rând cu Departamentul de Justiţie al SUA; Kimberly Prost, judecătoare canadiană care a povestit cum i-au fost anulate cardurile bancare şi blocate plăţile; Beti Hohler, judecătoare din Slovenia; şi Reine Alapini-Gansou, din Benin. Voiculescu a subliniat că sunt oameni care şi-au dedicat viaţa justiţiei şi sunt pedepsiţi pentru că îşi fac meseria.

Voiculescu a arătat că România nu este un simplu spectator al acestei confruntări, fiind stat parte la CPI din 2002 şi având obligaţia legală de a coopera cu aceasta. El a precizat că din 2024 România are un judecător la CPI: Iulia Motoc, fostă judecătoare la CEDO şi la CCR, astăzi preşedinta Secţiei preliminare a CPI, care îşi exercită mandatul independent, nu ca reprezentant al Guvernului României. Voiculescu a subliniat că independenţa justiţiei internaţionale nu este o problemă îndepărtată, care priveşte doar alte ţări, ci este şi o responsabilitate a României. El a concluzionat că respectarea dreptului internaţional nu poate depinde de cine este persoana vizată, iar a apăra CPI nu înseamnă a o considera infailibilă, ci a-i apăra independenţa şi principiul potrivit căruia disputele juridice trebuie soluţionate prin lege şi proceduri corecte, nu prin ameninţări şi intimidare.