Von der Leyen, întâlnire de urgenţă pentru salvarea industriei auto europene

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi reprezentanţii marilor producători vor căuta, vineri, 12 septembrie, soluţii pentru un sector care, în lipsa unor măsuri concrete, riscă să fie devansat de rivalii asiatici şi să piardă definitiv bătălia mobilităţii electrice, potrivit Euronews. Deşi Uniunea Europeană a lansat deja un plan de acţiune cu miliarde de euro investiţi în producţia şi dezvoltarea de baterii - inclusiv programul Battery Booster de 1,8 miliarde de euro şi un miliard alocat cercetării prin Horizon Europe -, realitatea pieţei arată că aceste iniţiative nu au schimbat trendul general. Întâlnirea de la Bruxelles face parte din „Dialogul strategic asupra viitorului industriei auto”, ajuns la a treia şi ultima sesiune din acest an.

Industria auto europeană, pilon al competitivităţii şi al inovaţiei, este astăzi „în pericol privind supravieţuirea sa”, după cum avertiza în primăvară Stephane Sejourne, preşedinta grupului politic Renew Europe, subliniind că există riscul ca viitorul acestei industrii să fie scris fără participarea Europei. Scăderea vânzărilor, creşterea explozivă a costurilor la energie, presiunile normative şi concurenţa globală pun presiune uriaşă pe producători şi cer răspunsuri rapide la cel mai înalt nivel politic.

De aceea, reprezentanţii industriei auto solicită reducerea costurilor la energie, subvenţii directe pentru achiziţia de vehicule electrice, stimulente fiscale şi, mai ales, o distribuţie echitabilă a infrastructurii de încărcare pe întreg teritoriul Uniunii.

În prezent, potrivit sursei citate, doar 15% din piaţa europeană aparţine vehiculelor electrice, iar reticenţa consumatorilor este alimentată de lipsa infrastructurii: din cele aproximativ 880.000 de puncte de încărcare publice existente, 75% se află în Olanda, Franţa şi Germania. Estimările Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că până în 2030 va fi nevoie de 8,8 milioane de staţii de încărcare, ceea ce presupune instalarea a 1,5 milioane anual, adică de zece ori mai mult decât ritmul actual.

Pe acest fundal, reprezentanţii industriei auto atrag atenţia că obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pentru 2030 şi 2035 sunt greu de atins. Liderii ACEA şi CLEPA (Asociaţia Europeană a Furnizorilor de Automobile) au cerut într-o scrisoare către Ursula von der Leyen mai multă flexibilitate şi recunoaşterea realităţilor geopolitice şi industriale, avertizând că interzicerea totală a motoarelor cu combustie fără alternative realiste ar putea fi fatală pentru sector.

Între timp, viitorul mobilităţii electrice este marcat de avansul Chinei, care controlează producţia globală de baterii şi beneficiază de costuri reduse. Automobilele chineze devin tot mai competitive, iar piaţa lor internă, unde anul trecut s-au vândut peste 32 milioane vehicule (din care jumătate sunt electrice), depăşeşte cu mult Uniunea Europeană şi Statele Unite. Mai mult, în cadrul evenimentului IAA Mobility de la Munchen - unul dintre cele mai mari saloane auto din lume, numărul companiilor chineze participante a crescut cu 40%, semn al forţei de expansiune pe care Europa trebuie să o confrunte.

Presiuni vin şi din partea Statelor Unite, unde noile tarife impuse de Donald Trump asupra automobilelor europene adaugă o povară suplimentară asupra producătorilor deja afectaţi. Raportul privind competitivitatea Uniunii, semnat de Mario Draghi, subliniază nevoia urgentă de adaptare şi de rezilienţă industrială pentru a contracara dominaţia chineză. În paralel, voci precum cea a economistului german Ferdinand Dudenhoffer susţin, potrivit sursei citate, că izolarea de China ar fi o greşeală strategică şi că Europa are nevoie de cooperare politică şi economică pentru a-şi proteja interesele.

Ceea ce este în joc nu este doar viitorul industriei auto europene, ci însăşi stabilitatea economică a Uniunii. Sectorul susţine direct şi indirect peste 13 milioane de locuri de muncă, adică mai mult de 6% din forţa de muncă europeană, şi contribuie cu aproape o mie de miliarde euro la PIB-ul european. Sursa citată precizează că în Germania, Suedia şi mai multe state est-europene, industria auto depăşeşte 10% din totalul locurilor de muncă din producţie, iar pierderea a zeci de mii de joburi doar anul trecut în Germania arată cât de adânc este impactul.

Exemplele istorice confirmă riscul: Marea Britanie, cândva un colos al industriei auto, a ajuns astăzi să păstreze doar un singur brand sută la sută britanic, Morgan, un producător artizanal de maşini sport. În Europa, scenariul unui declin similar devine tot mai plauzibil dacă nu se iau decizii curajoase şi adaptate realităţilor.

Întâlnirea de la Bruxelles ar putea marca începutul unei noi strategii sau sfârşitul unei epoci de dominaţie auto europeană. Dacă liderii politici şi industriali vor reuşi să găsească un echilibru între ambiţia ecologică şi necesităţile economice, industria auto europeană poate fi salvată. Dacă nu, pierderea acestei curse globale nu va însemna doar închiderea unor fabrici, ci şi o lovitură devastatoare pentru economia Uniunii Europene, pentru viitorul mobilităţii electrice şi pentru stabilitatea socială a milioane de familii.