XTB: „Conflictul din Iran scumpeşte petrolul şi afectează turismul, aviaţia şi investiţiile”

Conflictul din Orientul Mijlociu începe să genereze efecte economice tot mai vizibile la nivel global, prin creşterea preţului petrolului, retragerea unor investiţii şi scăderea activităţii în sectoare precum turismul, aviaţia şi imobiliarele, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, potrivit unei analize a companiei remisă redacţiei.

Deşi intensitatea unor atacuri din regiune pare să fi scăzut, iar unele zboruri au fost reluate, rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain şi Kuweit. În paralel, Irakul a anunţat închiderea porturilor după atacuri asupra mai multor nave, iar tensiunile continuă să afecteze infrastructura energetică şi transportul din regiune.

Pe piaţa energiei, petrolul Brent a depăşit recent pragul de 100 de dolari pe baril, cu peste 60% mai mult decât la începutul anului. În acest context, Agenţia Internaţională pentru Energie a anunţat eliberarea a aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale mai multor state membre, pentru a atenua presiunile din piaţă, potrivit XTB.

Totuşi, capacitatea zilnică de extracţie limitează viteza cu care aceste resurse pot fi utilizate, ceea ce ar putea întinde utilizarea rezervelor pe o perioadă de aproximativ 200 de zile.

Creşterea preţului petrolului ar putea avea efecte asupra inflaţiei la nivel global. Potrivit unui studiu al International Monetary Fund, un şoc de preţ al petrolului echivalent cu o deviaţie standard poate determina o creştere a inflaţiei de aproximativ 0,3 puncte procentuale într-un trimestru şi de 1,2 puncte procentuale cumulativ după doi ani.

Impactul economic nu este uniform între regiuni. Ţări precum Thailanda, India, Coreea de Sud şi Filipine sunt considerate mai vulnerabile, din cauza dependenţei ridicate de importurile de petrol, în timp ce exportatori net precum Malaezia ar putea beneficia relativ de creşterea preţurilor.

În India, două treimi din gazul petrolier lichefiat consumat este importat, iar aproximativ 90% din aceste importuri tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Autorităţile au prioritizat aprovizionarea populaţiei, în timp ce restaurantele şi hotelurile se confruntă cu dificultăţi în accesarea resurselor energetice, ceea ce ar putea afecta o industrie evaluată la aproximativ 79 de miliarde de dolari.

În Japonia, autorităţile au introdus subvenţii de aproximativ 170 de yeni pe litru de combustibil şi au eliberat aproximativ 80 de milioane de barili de petrol din rezerve. Chiar şi în aceste condiţii, indicele bursier japonez se situează cu aproximativ 7,5% sub nivelul de dinaintea conflictului, în timp ce indicele din Coreea de Sud a scăzut cu aproximativ 10,6%, precizează XTB.

Conflictul afectează şi industria semiconductorilor. Reducerea aprovizionării cu heliu, un element esenţial în procesul de producţie, reprezintă un risc suplimentar, în condiţiile în care Qatar furnizează aproximativ o treime din cererea globală. În acest context, acţiunile companiei SK Hynix au scăzut cu aproximativ 12,4% de la începutul conflictului, iar cele ale Samsung Electronics cu circa 13,2%, în timp ce moneda sud-coreeană won s-a depreciat cu aproximativ 2,7% faţă de dolarul american.

Transportul energetic este de asemenea afectat de tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz, care limitează traficul pentru state precum Irak, Kuweit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi parţial Arabia Saudită. Iranul a început să utilizeze terminalul petrolier de la Jask, situat la sud de strâmtoare, pentru a evita zona disputată, fiind raportată recent o livrare de aproximativ două milioane de barili prin această rută.

China continuă să importe petrol din Iran, însă la un nivel redus de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, aproape jumătate faţă de ritmul din februarie. În acelaşi timp, rezervele strategice ale Chinei sunt estimate la aproximativ 1,2 miliarde de barili, suficiente pentru trei până la patru luni de producţie.

Printre sectoarele cele mai afectate de conflict se află aviaţia şi turismul. Companii aeriene precum Emirates şi Qatar Airways au menţinut la sol o parte semnificativă a flotelor, iar transportatorii care continuă să opereze în regiune se confruntă cu rute anulate şi costuri mai mari cu combustibilul.

Acţiunile companiei aeriene Wizz Air au scăzut cu aproximativ 24,2% de la începutul ostilităţilor, potrivit XTB.

Tensiunile afectează şi sectorul tehnologic. Companii precum Amazon şi Microsoft deţin centre de date în Emiratele Arabe Unite şi Bahrain, unele dintre acestea fiind ameninţate de atacuri cu rachete, iar Amazon a confirmat chiar daune directe.

Aeroportul din Dubai, unul dintre cele mai aglomerate din lume în funcţie de numărul de pasageri, este afectat de anulări masive de zboruri. Turismul generează aproximativ 13% din PIB-ul Emiratelor Arabe Unite, iar Dubai a înregistrat 9,88 milioane de vizitatori în prima jumătate a anului trecut.

În acelaşi timp, unele instituţii financiare internaţionale, inclusiv Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Standard Chartered, au permis angajaţilor relocarea sau munca de la distanţă, iar unele planuri de extindere în regiune au fost suspendate.

Scăderea turismului, relocările şi incertitudinea economică pot afecta şi piaţa imobiliară din Dubai, una dintre cele mai dinamice din lume. Volumul tranzacţiilor imobiliare a ajuns anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de dolari, aproape jumătate dintre acestea fiind în sectorul rezidenţial, iar preţurile au crescut cu peste 60% în ultimii cinci ani.

Evoluţia pieţei imobiliare va depinde în mare măsură de durata conflictului şi de restabilirea încrederii investitorilor, întrucât o prelungire a tensiunilor ar putea conduce la încetinirea tranzacţiilor şi, în scenariul negativ, chiar la scăderea preţurilor, conform XTB.