Zborurile sunt reluate treptat pe aeroportul din Munchen, după alertele cu drone

Traficul aerian de pe aeroportul din Munchen s-a reluat treptat sâmbătă dimineaţă, după o nouă întrerupere cauzată de o alertă cu drone - a doua la rând în mai puţin de 24 de ore, potrivit Reuters.

Autorităţile de la Berlin au calificat situaţia drept o „ameninţare serioasă” la adresa securităţii naţionale, în contextul intensificării acestor incidente pe teritoriul Uniunii Europene, pentru care mulţi oficiali suspectează implicarea Rusiei.

Potrivit administraţiei aeroportului - al doilea ca mărime din Germania - operaţiunile programate pentru ora 07:00 (05:00 GMT) au fost amânate după ce mai multe drone au fost observate în apropierea pistelor. Traficul fusese suspendat deja vineri seară, la ora 21:30 (19:30 GMT), măsura fiind menţinută „până la noi ordine” în urma confirmării prezenţei aparatelor de zbor neautorizate.

Poliţia bavareză a relatat că două drone au fost detectate simultan în zona aeroportului puţin înainte de ora 23:00 (21:00 GMT), însă s-au îndepărtat rapid, fără a putea fi identificate. O nouă sesizare privind o posibilă dronă a fost înregistrată în jurul orei 03:00 (01:00 GMT), însă informaţia nu a fost confirmată oficial.

Consecinţele au fost considerabile: 23 de aeronave care trebuiau să aterizeze la Munchen au fost redirecţionate, 12 curse anulate, iar alte 46 - cu plecare din capitala Bavariei - au fost fie amânate, fie anulate, afectând aproximativ 6.500 de pasageri. Pentru cei blocaţi peste noapte, aeroportul a amenajat paturi de campanie şi a asigurat hrană şi băuturi.

Munchen devine astfel cel mai mare aeroport din Uniunea Europeană care şi-a oprit integral activitatea din cauza unei alerte cu drone, după cazurile similare raportate la Copenhaga şi Oslo. Prima suspendare avusese loc chiar în noaptea de joi spre vineri, când peste 30 de zboruri au fost anulate şi circa 3.000 de pasageri au rămas blocaţi temporar.

Incidentul s-a produs chiar în ziua în care Germania marca reunificarea din 1990, context în care ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a declarat pentru Bild că „a venit momentul să doborâm dronele, nu să le privim trecând”. Guvernul cancelarului Friedrich Merz urmează să dezbată, miercuri, modificarea legislaţiei privind securitatea aeriană, întrucât în prezent doar poliţia are dreptul legal de a neutraliza asemenea aparate - nu şi armata.

Situaţii similare au fost semnalate recent şi în alte state europene: Danemarca, Norvegia, Polonia, dar şi România şi Estonia, care au acuzat Moscova de implicare directă în acţiuni de tip provocator. La începutul lui septembrie, Polonia a reclamat pătrunderea a 19 drone pe teritoriul său, iar în Danemarca, aeroportul din Copenhaga a fost închis pe 22 septembrie, urmat de survoluri suspecte deasupra altor aeroporturi şi chiar a unei baze militare.

Deşi originea acestor dispozitive rămâne neclară, Copenhaga - la fel ca Varşovia - a indicat Rusia drept posibilă sursă. În faţa acestei noi ameninţări hibride, NATO şi Uniunea Europeană recunosc vulnerabilităţi în sistemele de apărare. În acest sens, reprezentanţii celor 27 de state membre s-au întâlnit joi la Copenhaga, unde au discutat despre necesitatea unui „zid anti-drone” la nivel continental.