ZeroHedge: Milioane de Bitcoin dispărute pentru totdeauna reduc drastic oferta

Bitcoin a fost creat cu un plafon fix de 21 de milioane de monede, pentru a combate inflaţia monedelor fiat şi a imita raritatea aurului, dar un număr mare de monede au fost pierdute definitiv, ceea ce restrânge şi mai mult oferta, scrie ZeroHedge.

Estimările bazate pe informaţiile înregistrate în blockchain-ul Bitcoin sugerează că între 2,3 milioane şi 7,8 milioane BTC - adică între 11% şi 37% din totalul existent - este posibil să fi dispărut pentru totdeauna, fiind vorba despre monede blocate în portofele inaccesibile, chei private uitate sau adrese abandonate în urma unor decese neaşteptate. Aceste ”monede fantomă”, cum sunt denumite, fac ca oferta reală aflată în circulaţie să nu fie de 19,9 milioane, cum apare oficial, ci undeva între 12,1 şi 17,6 milioane de BTC.

• ”O donaţie pentru toată lumea”

Monedele Bitcoin pierdute pentru totdeauna nu fac decât să-i amplifice raritatea şi, implicit, să crească valoarea celor rămase în circulaţie. Aşa cum observa încă din aprilie 2010 Satoshi Nakamoto, misteriosul creator sau grup de creatori al Bitcoin, într-o postare pe forumul BitcoinTalk: ”Monedele pierdute fac ca toate celelalte monede să valoreze puţin mai mult. Gândiţi-vă la asta ca la o donaţie pentru toată lumea”, mai scrie ZeroHedge.

Conform sursei menţionate, estimările privind monedele Bitcoin pierdute - între 2,3 şi 7,8 milioane - depăşesc cu mult deţinerile cumulate din ETF-uri şi trezoreriile corporaţiilor, care însumează aproximativ 2,2 milioane BTC.

• Fără plasă de protecţie

Spre deosebire de activele tradiţionale, precum acţiunile sau obligaţiunile administrate centralizat, Bitcoin nu oferă nicio plasă de siguranţă: odată ce accesul la un portofel este pierdut, acele monede dispar efectiv din economie, notează ZeroHedge.

Având o arhitectură de tip auto-custodie, bazată pe principiul ”fii propria ta bancă”, dar construită pe un blockchain imuabil, monedele pierdute sau inaccesibile din reţeaua Bitcoin rămân vizibile, însă imposibil de atins. Nu există bănci şi nici salvări de urgenţă - există doar proprietarul şi cheile sale private.

Bitcoin se bazează pe chei private (şiruri criptografice unice pe 256 de biţi) pentru a controla şi transfera proprietatea între adrese. Parolele uitate, expresiile de recuperare pierdute (engl. seed phrases), fişierele suprascrise, unităţile de stocare defecte sau dispozitivele aruncate duc toate la o inaccesibilitate ireversibilă, conform sursei mentionate.

• Pierderi în lumea reală

Cazurile din viaţa reală ilustrează dimensiunea şi dramatismul fenomenului pierderii de Bitcoin. În 2013, James Howells, un inginer IT din Ţara Galilor - devenit între timp faimos - a aruncat din greşeală un hard disk care conţinea cheile private pentru 8.000 BTC, o sumă ce ar valora astăzi aproximativ 900 de milioane de dolari. Încercările sale de a-l recupera au fost însă blocate: reglementările de mediu impuse de consiliul local îi interzic să caute în groapa de gunoi unde a ajuns dispozitivul, potrivit ZeroHedge.

Stefan Thomas, fost director de tehnologie la fintech-ul american Ripple, a pierdut accesul la 7.002 BTC (aproximativ 777 de milioane de dolari la valoarea de astăzi) după ce şi-a uitat parola de la hard discul securizat IronKey, care se blochează definitiv după zece încercări greşite. În ianuarie 2021, când îi mai rămăseseră doar două încercări, Thomas povestea pentru New York Times despre încercările sale disperate, repetate, dar zadarnice, de a-şi recupera averea digitală.

Decesele contribuie, de asemenea, la inaccesibilitatea Bitcoin, atunci când deţinătorii dispar fără să lase planuri de succesiune. Gerald Cotten, directorul general al bursei canadiene de criptomonede QuadrigaCX, a decedat în 2018 fără să fi dezvăluit modalitatea de acces la fonduri ale clienţilor în valoare de 190 de milioane de dolari, care includeau şi o cantitate semnificativă de Bitcoin.

Mircea Popescu, unul dintre primii mineri de Bitcoin din România, s-a înecat în 2021 pe o plajă din Costa Rica, lăsând - potrivit zvonurilor - până la un milion de BTC inaccesibili (alte estimări sunt mult mai conservatoare, de ordinul zecilor de mii sau sutelor de mii de monede). Deşi dimensiunea exactă a deţinerilor sale nu a fost niciodată confirmată, Popescu era cunoscut pentru portofoliul său impresionant.

Creatorul Bitcoin, Satoshi Nakamoto, a dispărut în aprilie 2011, lăsând în urmă circa un milion de Bitcoin extraşi din reţea între 2009-2010. Această rezervă a lui Satoshi este acum posibil ”pierdută” pentru totdeauna sau a fost lăsată intenţionat inactivă ca o ”donaţie” pentru reţea.

• Estimarea dimensiunii pierderii

Diverse studii au folosit analiza blockchain-ului, măsurători ale inactivităţii portofelelor şi chiar factori legaţi de comportamentul uman pentru a estima amploarea criptomonedelor Bitcoin pierdute şi inaccesibile, scrie ZeroHedge.

Într-un raport publicat în mai 2025, producătorul de portofele cripto Ledger citează estimările unor analişti care evaluează între 2,3 şi 3,7 de milioane cantitatea de Bitcoin pierdută, ceea ce reprezintă între 11% şi 18% din oferta maximă de 21 de milioane de monede. Timothy Peterson de la Cane Island Digital estimează, într-un raport din iunie 2025, că peste şase milioane BTC sunt irecuperabile, cifra putând ajunge la şapte milioane până la sfârşitul anului 2025.

Platforma de analiză blockchain Glassnode estima, în 2023, că aproximativ 7,8 milioane de Bitcoin, adică 39% din oferta minată, erau fie păstrate pe termen lung (engl. HODLed), fie monede pierdute. Totuşi, cifra poate include portofele inactive păstrate intenţionat, ceea ce ar supraevalua estimarea. Concluzia provine dintr-un studiu realizat de Glassnode împreună cu ARK Invest, care a folosit un indicator numit ”Oferta stocată”, obţinut prin înmulţirea ofertei existente cu gradul de stocare, pentru a măsura numărul de monede care nu au fost mişcate - ceea ce înseamnă că fie sunt păstrate pe termen lung, fie sunt pierdute.

În iunie 2025, Fidelity Digital Assets a estimat că ”stocul vechi” de Bitcoin, definit drept cantitatea de Bitcoin care nu s-a mişcat de zece ani sau mai mult, reprezenta peste 17% din oferta totală emisă, adică peste 3,3 milioane de monede. La sfârşitul lui 2024, River Financial, o instituţie financiară axată pe Bitcoin, estima că între trei şi patru milioane de Bitcoin sunt pierdute.

Deşi metodele de calcul diferă, aceste studii arată că între 2,3 şi 7,8 milioane de monede Bitcoin au fost pierdute. Estimările mai ridicate, precum cele ale Glassnode şi Peterson, pot fi exagerate, întrucât includ atât monedele inactive, cât şi pe cele pierdute definitiv. Însă, indiferent de cifrele exacte, intervalul arată o cantitate pierdută considerabilă şi în creştere de Bitcoin, ceea ce face ca oferta rămasă să fie şi mai rară.

• Monedele pierdute vs deţinerile în ETF-uri şi trezoreriile corporaţiilor

Compararea intervalului de Bitcoin pierdut cu deţinerile ETF-urilor cu activ suport Bitcoin şi ale companiilor este revelatoare. În august 2025, ETF-urile spot pe Bitcoin aveau în total circa 1.036.000 BTC, adică între 5% şi 6% din cele circa 19,9 milioane de monede Bitcoin extrase până atunci. Doar fondul IBIT al BlackRock deţinea în jur de 555.000 BTC din acest total, potrivit ZeroHedge.

Un alt reper de comparaţie îl reprezintă deţinerile corporaţiilor, primele 100 de firme având, împreună, 988.000 Bitcoin (circa 5% din totalul minat), conform site-ului Bitcoin Treasuries. Lider detaşat este MicroStrategy (rebotezată Strategy), cu 632.457 BTC, urmată de nume precum MARA Holdings (50.639 BTC), Riot Platforms (19.225 BTC) şi Metaplanet din Japonia (18.113 BTC).

Împreună, ETF-urile şi companiile deţin aproximativ 2,2 milioane BTC - o sumă chiar mai mică decât limita minimă a estimărilor pentru monedele pierdute, de 2,3 milioane. Comparaţia scoate în evidenţă proporţiile uriaşe ale monedelor inaccesibile. Cu alte cuvinte, există un şoc ascuns pe partea ofertei pe care piaţa nu l-a asimilat încă pe deplin, iar impactul său îl depăşeşte atât pe cel al intrărilor în ETF-urile americane, cât şi pe cel al achiziţiilor masive făcute de Michael Saylor.

Prin urmare, dacă din oferta aflată în circulaţie de 19,9 milioane Bitcoin se scad cinci milioane de monede pierdute (estimarea mediană) şi 2,2 milioane deţinute de instituţii, rămân aproximativ 12,7 milioane de monede Bitcoin în mâinile persoanelor fizice. Presupunând că 30% din această sumă (circa 3,8 milioane) sunt păstrate pe termen lung de investitori, rezultatul se aliniază cu estimarea Glassnode privind cele 70% de ”monede nemişcate”, care includ atât deţineri instituţionale, cât şi unele monede pierdute, dar clasificate greşit.

• Subţierea free float-ului

Pe baza datelor de mai sus se poate calcula aşa-numitul ”free float” al Bitcoin, adică volumul efectiv disponibil pentru tranzacţionare pe piaţă: din cele 19,9 milioane BTC extrase până acum se scad cinci milioane pierdute, 2,2 milioane deţinute de instituţii şi 3,8 milioane păstrate pe termen lung de investitori individuali. Rezultatul este un free float de doar 8,9 milioane BTC - adică 42% din oferta totală de 21 de milioane şi 45% din oferta aflată în circulaţie. Prin comparaţie, acţiunile din indicele S&P 500 au un free float de 70-90%, iar ”acţiuni pierdute” nu există, conform ZeroHedge.

Capitalizarea pieţei Bitcoin de peste 2,1 trilioane de dolari americani (19,9 milioane × 109.000 dolari) este, de fapt, o iluzie, fiind supraestimată cu aproximativ 500 de miliarde de dolari prin includerea monedelor ”fantomă” pierdute. Dacă sunt luate în calcul cele cinci milioane de monede pierdute, oferta reală este de aproximativ 14,9 milioane Bitcoin, ceea ce înseamnă o capitalizare reală de circa 1,6 trilioane de dolari.

Prin urmare, Bitcoin este mai rar decât îşi imaginează majoritatea. Între 2,3 şi 7,8 milioane de monede pierdute (adică 11-37% din total) reduc oferta accesibilă de la 19,9 milioane la doar 12,1-17,6 milioane BTC, ceea ce sporeşte valoarea fiecărei monede rămase şi consolidează ideea Bitcoin ca rezervă de valoare - chiar mai rară decât aurul.

Acest şoc de ofertă tăcut, care îl depăşeşte cu mult pe cel al cererii instituţionale şi care este ignorat sau subestimat de mass-media tradiţională, poziţionează Bitcoin nu doar ca ”aur digital”, ci ca un activ cu o raritate fără egal. El are, de asemenea, potenţialul de a declanşa o creştere masivă a preţului, pe măsură ce piaţa realizează că oferta reală disponibilă este abia jumătate din totalul existent, conform ZeroHedge.