Zidul de drone de pe Flancul Estic - prioritatea liderilor europeni

Operaţionalizarea zidului de drone pe Flancul Estic al NATO şi al UE este principalul subiect aflat pe lista şedinţei informale a Consiliului European ce ar urma să se desfăşoare astăzi la Copenhaga, Danemarca, a afirmat, ieri, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, cu prilejul unor declaraţii de presă oferite de ea şi Mark Rutte, Secretarul General al NATO înaintea şedinţei Colegiului European de Securitate.

Ursula von der Leyen a precizat: În ceea ce priveşte apărarea europeană, văd trei subiecte relevante. Primul, capacităţile. Avem un singur set de forţe, atribuite diferitelor misiuni - NATO, UE, ONU sau Coaliţiei Voluntarilor pentru Ucraina. Prin urmare, în strânsă cooperare cu NATO, avem nevoie de capabilităţi interoperabile. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de mai multe achiziţii comune. Al doilea, avem nevoie de proiecte-emblemă în domeniul apărării. De exemplu, pentru proiectul-emblemă Observatorului de pe Flancul Estic trebuie să acţionăm acum. Europa trebuie să ofere un răspuns puternic şi unit incursiunilor cu drone ale Rusiei la graniţele noastre. De aceea, vom propune măsuri imediate pentru crearea «zidului de drone» ca parte a Observatorului de pe Flancul Estic. Trebuie să avansăm rapid - împreună cu Ucraina şi în strânsă coordonare cu NATO. Iar al treilea aspect: avem nevoie de o industrie de apărare pregătită. O industrie europeană a apărării consolidată, rezilientă şi inovatoare este cheia pentru starea noastră de pregătire. Industria trebuie să producă rapid la scară mare echipamente militare de ultimă generaţie şi să le livreze într-un timp scurt. Aceasta este, pe scurt, o previzualizare a unor elemente-cheie din documentul de orientare. Peste două săptămâni vom prezenta versiunea completă a «Foii de parcurs pentru pregătire 2030»”.

În completare, Mark Rutte, Secretarul General al NATO a menţionat: "În ceea ce priveşte iniţiativa «zidului de drone», cred că a fost o idee excelentă. Am avut o primă întâlnire pe această temă majoră vinerea trecută, cu reprezentanţii statelor de pe flancul estic al NATO. De ce este asta important? Pentru că, în primul rând, trebuie să ne menţinem cerul în siguranţă. Am văzut în ultimele săptămâni ce s-a întâmplat cu dronele în Polonia, cu MIG-31 în Estonia, dar şi ce se petrece acum în Danemarca. În Danemarca, încă evaluăm ce se află în spatele acestor evenimente. Dar în cazul Poloniei şi Estoniei, este clar că e vorba de ruşi. Totuşi, încă analizăm dacă este intenţionat sau nu. Dar chiar dacă nu este intenţionat, este iresponsabil şi inacceptabil. Aşadar, trebuie să ne protejăm cerul. Iniţiativa zidului de drone este oportună şi necesară, pentru că, în cele din urmă, nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a doborî drone care costă doar câteva mii de dolari. Avem nevoie de zidul de drone”.

Şefa Comisiei Europene a mai arătat că în războiul declanşat de Rusia în Ucraina, deşi au murit în primele nouă luni ale anului 2025 peste 250.000 de soldaţi ruşi, teritoriul capturat în anul curent este doar 1% din teritoriul Ucrainei.

Von der Leyen a mai arătat: "Rusia este din ce în ce mai mult sub presiune economică. Ratele dobânzilor sunt la 17%, iar inflaţia mult peste 10%. Cred cu tărie că ne aflăm într-un moment în care o acţiune decisivă din partea noastră poate duce la un punct de cotitură în acest conflict. În ultimele luni, am făcut deja paşi fără precedent. Carta Albă a apărării a trasat direcţia strategică şi priorităţile. Şi am propus modalităţi noi de finanţare a apărării. Instrumentul nostru ad hoc SAFE este operaţional într-un timp record. În ceea ce priveşte Ucraina, avansăm pe mai multe direcţii de lucru. În primul rând, intensificăm presiunea economică asupra Rusiei. Sancţiunile noastre funcţionează. Se estimează că PIB-ul Rusiei va încetini, de la 4,3% în 2024 la 0,9% în 2025. Trebuie să creştem presiunea. În acest scop, am propus un nou pachet de sancţiuni cu măsuri ferme privind energia, serviciile financiare şi comerţul. Un element-cheie al acestuia este interzicerea importurilor de GNL din Rusia. În al doilea rând, trebuie să furnizăm asistenţă militară Ucrainei. Dacă continuăm să credem că Ucraina este prima noastră linie de apărare, trebuie să ne intensificăm sprijinul militar pentru Ucraina. Concret, am convenit cu Ucraina ca un total de 2 miliarde euro să fie cheltuiţi pentru drone. Aceasta va permite Ucrainei să-şi crească capacitatea de producţie de drone şi va permite UE să beneficieze de această tehnologie”.

Şefa Comisiei Europene a mai spus că a avansat ideea unui împrumut pentru reparaţii bazat pe activele suverane ruseşti imobilizate. "Împrumutul nu va fi acordat dintr-o dată, ci în tranşe şi cu condiţii ataşate. Şi ne vom consolida propria industrie de apărare asigurându-ne că o parte din împrumut este folosită pentru achiziţii în şi din Europa. Important este că nu are loc nicio confiscare a activelor. Ucraina trebuie să ramburseze împrumutul, dacă Rusia plăteşte reparaţiile. Agresorul trebuie să fie tras la răspundere”, a precizat Ursula von der Leyen.

În privinţa Ucrainei, Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a menţionat că Administraţia Trump a redeschis din nou porţile prin iniţiativa PURL, cu arme letale şi neletale care vor fi plătite de aliaţi, şi a amintit despre instrumentul SAFE care va crea noi condiţii atât pentru apărarea comună europeană, cât şi pentru sprijinul militar acordat autorităţilor de la Kiev.