„Poluanţii eterni” ajung în miere: un studiu avertizează asupra riscurilor pentru albine şi securitatea alimentară

Un studiu realizat de cercetători australieni arată că sulfonatul de perfluoroctan (PFOS), o substanţă din categoria aşa-numiţilor „poluanţi eterni”, se poate acumula în coloniile de albine şi poate contamina mierea, generând riscuri pentru polenizatori, securitatea alimentară şi, posibil, sănătatea umană. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea din New England, care a analizat efectele expunerii cronice, subletale, la PFOS asupra coloniilor de albine europene, informează agenţia Xinhua. Potrivit rezultatelor, expunerea prelungită la nivelurile de PFOS din mediul înconjurător a produs modificări biologice semnificative la albine: alterarea expresiei proteinelor esenţiale pentru funcţionarea celulară; acumularea substanţei în ţesuturile noii generaţii de albine; reducerea greutăţii corporale a insectelor. Coordonatoarea studiului, cercetătoarea Carolyn Sonter, a explicat că o greutate corporală mai mică indică albine mai mici şi glande subdezvoltate, inclusiv glanda hipofaringiană, responsabilă pentru producerea lăptişorului de matcă. Această afectare poate compromite dezvoltarea generaţiilor viitoare din colonie.

• De ce este periculos PFOS

PFOS face parte din familia substanţelor per- şi polifluoroalchilice (PFAS), numite „poluanţi eterni” deoarece: persistă extrem de mult în mediu; nu se degradează natural; se acumulează în organismele vii. În trecut, PFOS a fost utilizat pe scară largă în: spume pentru stingerea incendiilor; produse industriale;

materiale impermeabile şi antiaderente. Albinele pot intra în contact cu această substanţă prin: praf şi apă contaminate; polen provenit din soluri poluate; produse pentru protecţia culturilor; vopseaua stupilor.

• Impact asupra securităţii alimentare

Cercetătorii avertizează că efectele nu se limitează la ecosistemele naturale. „Orice ameninţare la adresa albinelor ameninţă securitatea alimentară”, subliniază autorii studiului. Declinul polenizatorilor ar avea consecinţe majore: reducerea producţiei agricole; scăderea diversităţii alimentare; diminuarea valorii nutriţionale a dietei globale. Multe culturi esenţiale, inclusiv fructe, legume şi fructe de pădure, depind direct de polenizarea realizată de albine.

• Un semnal de alarmă global

Specialiştii consideră că rezultatele studiului evidenţiază o problemă emergentă: contaminarea lanţului alimentar prin substanţe persistente din mediul înconjurător. În contextul în care PFAS sunt detectate tot mai frecvent în sol, apă şi organisme vii, cercetarea sugerează necesitatea unor măsuri mai stricte de monitorizare şi reglementare, pentru a proteja atât ecosistemele, cât şi sănătatea umană.