English
De la 18 august 2026, IBAN-urile lituaniene asociate conturilor Revolut din România au fost dezactivate definitiv, iar transferurile trimise către ele sunt refuzate. Pentru client, schimbarea pare pur administrativă: un cod care începe cu RO în locul unuia care începea cu LT. Pentru direcţiile financiare care operează salarii, rambursări şi încasări recurente, este momentul în care o întrebare amânată de câţiva ani devine operaţională. Ce înseamnă, concret, să accepţi banii unei neobănci?
Un IBAN local, obţinut prin sucursală
Revolut Bank UAB funcţionează cu licenţă bancară lituaniană şi are sucursală în România din 2023. Alocarea progresivă a IBAN-ului local românesc a început în ultimul trimestru din 2024, pentru o bază de peste 4 milioane de clienţi la momentul anunţului, iar codurile noi au forma RO..REVO. Instituţia emitentă a rămas aceeaşi, însă codul trece acum testul informal pe care multe sisteme interne îl aplicau tacit. În paralel, Revolut s-a alăturat schemei de Plăţi Instant din România, deci fluxul în lei intră în infrastructura locală de decontare, nu pe lângă ea.
Aceasta este partea uşoară. Partea grea este că prezumţia care genera refuzuri nu a dispărut, doar a rămas fără obiect într-un caz particular.
Unde mai apare frecare
Discriminarea pe bază de IBAN este interzisă în spaţiul SEPA prin Regulamentul (UE) nr. 260/2012, care nu permite condiţionarea unei plăţi de deţinerea unui cont într-un anumit stat membru. În practică, refuzurile au continuat pe trei linii previzibile: formularele de salarizare care validează doar prefixe naţionale, cererile de rambursare depuse la ANAF şi mandatele de debitare directă pentru utilităţi. Motivul este banal şi rareori documentat ca politică: reguli de validare construite pe ideea că un IBAN care începe cu RO înseamnă o bancă românească, iar orice altceva înseamnă risc de conformitate.
Migrarea la IBAN local rezolvă simptomul pentru clienţii unui singur emitent. Prezumţia rămâne în cod, iar următorul emitent care intră pe piaţă cu un cod străin o va întâlni intactă.
Verificarea numelui beneficiarului şi calendarul României
Aici intervine Regulamentul (UE) 2024/886. Mecanismul de verificare a beneficiarului cere ca, înainte de autorizarea unui transfer, prestatorul de servicii de plată să compare numele indicat de plătitor cu titularul IBAN-ului şi să semnaleze potrivire, potrivire aproximativă sau lipsa potrivirii. Serviciul este gratuit, iar decizia finală rămâne a plătitorului, care poate continua plata pe propriul risc.
Pentru România, stat membru fără moneda euro, calendarul de aplicare este decalat faţă de zona euro, unde obligaţia de a trimite plăţi instant şi de a verifica beneficiarul se aplică din 9 octombrie 2025. Prestatorii români trebuie să primească plăţi instant în euro, în condiţii de egalitate a comisioanelor, de la 9 ianuarie 2027, şi să le trimită, împreună cu verificarea beneficiarului, de la 9 iulie 2027. Instituţiile de plată şi cele emitente de monedă electronică intră sub obligaţie de la 9 aprilie 2027. Pentru conturile denominate în monedă naţională, cerinţa de a trimite în afara orelor de program se aplică de la 9 iunie 2028.
Consecinţa pentru companii nu este tehnică, ci de calitatea datelor. Din 2027, o plată către un beneficiar al cărui nume nu corespunde exact titularului contului va produce un avertisment vizibil pentru plătitor. Bazele de date construite cu denumiri comerciale în loc de denumiri legale, cu diacritice inconsecvente sau cu conturi colective de tip client vor genera avertismente în serie.
Latura în lei
Regulamentul acoperă doar transferurile denominate în euro. Pentru lei, infrastructura este Plăţi Instant, iar stratul de iniţiere este RoPay, schema naţională prin cod QR, alias de telefon şi deep-link, aprobată de Banca Naţională a României şi intrată în vigoare, în versiunea 2.0, la 1 septembrie 2025. Extinderea către comercianţi continuă: ING a deschis activarea RoPay pentru clienţii Business Banking, cu decontare în maximum 10 secunde şi costuri promoţionale de 0% pentru încasările de la clienţii proprii şi 0,25% pentru cele de la clienţii altor bănci, până la 1 iulie 2027.
Rezultatul practic este că firmele care încasează în ambele monede vor rula două regimuri paralele, cu reguli diferite de disponibilitate, de comisionare şi de verificare, pentru acelaşi client.
Sectoarele care verificau numele înainte de regulament
Corespondenţa dintre numele plătitorului şi contul folosit nu este o invenţie a regulamentului. Există industrii în care ea funcţionează de mult ca cerinţă de licenţă, nu ca măsură voluntară antifraudă: instrumentul de plată trebuie să aparţină titularului verificat al contului, iar plata dinspre sau către un terţ se refuză. Piaţa jocurilor de noroc la distanţă este exemplul cel mai vizibil, fiindcă publică regulile. La cazinourile licenţiate ONJN care acceptă Revolut, retragerea se face pe aceeaşi metodă folosită la depunere şi pe numele titularului contului de joc, iar costul apare itemizat pe metodă şi pe operator, alături de limite şi termene: la Excelbet, 2% la depunere şi 4% la retragere, sume reţinute la sursă şi virate la bugetul de stat, nu comisioane ale operatorului. Brokerajul şi creditarea aplicau, discret, aceeaşi logică.
Ce se schimbă din 2027 este statutul practicii. Verificarea încetează să fie o particularitate a sectoarelor reglementate strict şi devine comportamentul implicit al oricărui transfer în euro.
Ce se poate face până atunci
Trei lucruri, niciunul costisitor. Un inventar al validărilor de IBAN din sistemele interne, cu eliminarea celor care filtrează după prefix de ţară. O curăţare a denumirilor legale din baza de beneficiari şi de furnizori, înainte ca discrepanţele să fie afişate contrapărţii. Şi o decizie explicită privind regimul dual leu-euro, luată în trezorerie, nu descoperită la prima plată respinsă din 2027.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
