Columbia şi-a inaugurat miercuri ambasada la Ierusalim, devenind una dintre puţinele ţări care îşi menţin reprezentanţa diplomatică pe lângă autorităţile israeliene în acest oraş, al cărui statut de capitală a Israelului nu este recunoscut de comunitatea internaţională, relatează AFP, preluat de Agerpres.
La ceremonia de inaugurare au participat ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, omologul său columbian, Omar Bula, primarul Ierusalimului, Moshe Lion, şi ambasadoarea Columbiei, Tania Gilinski, evenimentul incluzând tăierea panglicii şi dezvelirea unei plăci oficiale. Cu această ocazie, Saar a semnat în cartea de onoare a ambasadei şi a declarat că inaugurarea reprezintă un moment important atât pentru Israel, cât şi pentru oraşul Ierusalim, conform sursei.
Decizia de a muta ambasada Columbiei la Ierusalim a fost luată de preşedintele conservator Abelardo de la Espriella, un aliat al preşedintelui american Donald Trump, care a transferat ambasada Statelor Unite în acest oraş în 2018, în timpul primului său mandat. În prezent, majoritatea statelor care au relaţii diplomatice oficiale cu Israelul îşi menţin ambasadele la Tel Aviv, tocmai din cauza disputelor internaţionale privind statutul Ierusalimului, potrivit publicaţiei.
Pe lângă Statele Unite şi Columbia, printre ţările care au ambasade la Ierusalim se numără Guatemala, Honduras, Kosovo, Papua Noua Guinee, Paraguay, Fiji şi Nauru, precum şi Somaliland, entitate a cărei independenţă nu este recunoscută pe scară largă. Totodată, ministrul israelian de Externe a declarat săptămâna trecută că Republica Democrată Congo intenţionează să îşi mute în curând ambasada în acelaşi oraş, conform sursei.
Statutul Ierusalimului rămâne una dintre cele mai sensibile probleme ale conflictului israeliano-palestinian, în condiţiile în care Israelul a anexat Ierusalimul de Est după ocuparea acestuia în războiul din 1967, însă anexarea nu este recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite. În acest context, decizia Columbiei marchează o schimbare diplomatică importantă, într-o chestiune asupra căreia comunitatea internaţională continuă să aibă poziţii diferite, potrivit publicaţiei.





























































Opinia Cititorului