AFP: Rusia a folosit gazoductele Nord Stream ca armă de presiune politică şi economică

Rusia a utilizat gazoductele Nord Stream ca instrument de presiune politică şi economică, a afirmat miercuri avocatul unui fost ofiţer ucrainean, la deschiderea procesului privind sabotajul care a avariat, în septembrie 2022, infrastructura energetică germano-rusă din Marea Baltică, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Serghei Kuzneţov, în vârstă de 50 de ani, este primul inculpat judecat în Germania în acest dosar şi este acuzat că ar fi organizat, împreună cu alţi militari şi la cererea autorităţilor ucrainene, operaţiunea de distrugere a conductelor, conform sursei.

Procurorul german Stefan Schmidt a susţinut, în faţa Tribunalului din Hamburg, că inculpatul a comis o crimă de război prin atacarea unor infrastructuri civile cu mijloace militare, prezentând acuzaţiile formulate de anchetatori. De cealaltă parte, avocatul apărării, Nicola Canestrini, a afirmat că obligaţiile de confidenţialitate ale fostului ofiţer, legate de activitatea sa militară, îi limitează posibilitatea de a se exprima asupra unor aspecte ale cazului şi îi îngreunează apărarea, potrivit publicaţiei.

Canestrini a criticat, totodată, rolul Rusiei în conflictul din Ucraina, afirmând că Moscova comite crime de război şi că grupul energetic Gazprom contribuie la aceste acţiuni. Înaintea audierii, zeci de manifestanţi ostili Kremlinului s-au adunat în faţa tribunalului din Hamburg, unde au afişat bannere cu mesaje împotriva Rusiei şi au fluturat drapele europene, conform sursei.

Kuzneţov a fost arestat la 21 august 2025 în Italia, unde se afla în vacanţă împreună cu familia, iar în luna următoare a fost extrădat în Germania. Potrivit anchetatorilor germani, acesta ar fi coordonat o echipă formată din scafandri profesionişti, un specialist în explozibili şi un căpitan de vas, însărcinată să execute sabotajul asupra gazoductelor. Acuzatul ar fi intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022, folosind un paşaport ucrainean fals, după ce a tranzitat Polonia, şi s-ar fi întâlnit cu ceilalţi membri ai grupului în portul Rostock, de la Marea Baltică, unde aceştia ar fi folosit un velier închiriat prin intermediari, potrivit publicaţiei.

Conform reconstituirii anchetatorilor, grupul ar fi transportat explozibili militari în apropierea insulei daneze Bornholm, unde încărcăturile ar fi fost amplasate pe conducte înainte de a exploda la 26 septembrie 2022. Operaţiunea nu a fost revendicată, iar circumstanţele sale au rămas mult timp neclare, în condiţiile în care exploziile au avut loc la şapte luni după declanşarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, relatează sursa.

La momentul sabotajului, gazoductele nu transportau gaze. Rusia suspendase deja livrările prin Nord Stream 1, într-un context marcat de sancţiunile occidentale impuse după invazia Ucrainei, în timp ce Nord Stream 2, deşi construit, nu fusese pus în funcţiune. Procesul din Germania urmăreşte să stabilească responsabilităţile pentru atacul asupra infrastructurii energetice, acuzaţiile formulate împotriva lui Kuzneţov urmând să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare, potrivit publicaţiei.