AIEA: "Bombardamentele israeliene în Iran nu au provocat radiaţii nocive pentru populaţie, dar pericolul există”

Un atac direct asupra centralei atomoelectrice iraniene de la Bushehr ar avea cele mai grave consecinţe, riscând să elibereze semnificativ radiaţii în atmosferă, a avertizat vineri directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, transmite AFP.

Un purtător de cuvânt militar israelian afirmase joi că această centrală ar fi fost lovită în bombardamentele israeliene asupra infrastructurii nucleare iraniene, declaraţie infirmată între timp.

Potrivit directorului general al AIEA, atacurile israeliene împotriva instalaţiilor nucleare iraniene 'nu au provocat emisii de radiaţii care să afecteze populaţia', dar 'există pericolul ca acest lucru să se întâmple'.

'Atacuri armate asupra instalaţiilor nucleare nu trebuie să aibă loc niciodată şi ele pot provoca emisii radioactive cu consecinţe majore în interiorul şi în afara graniţelor statului atacat', a subliniat Rafael Grossi, vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

El a avertizat că centrala de la Bushehr 'este situl nuclear din Iran unde consecinţele unui atac ar fi cele mai grave', mai ales că acolo sunt stocate mii de tone de materiale nucleare.

'Ţările din regiune m-au contactat direct în ultimele ore pentru a-şi exprima îngrijorările şi vreau să fie foarte clar acest lucru: în cazul unui atac asupra centralei nucleare Bushehr, un impact direct ar elibera niveluri foarte ridicate de radioactivitate în mediu', a explicat directorul general al AIEA.

'În mod similar, un atac care ar întrerupe cele două linii electrice care alimentează centrala ar putea provoca o topire a miezului reactorului, ceea ce de asemenea ar elibera niveluri ridicate de radioactivitate în mediu', a completat el.

'În cel mai rău caz, oricare dintre cele două scenarii ar putea necesita acţiuni de protecţie, precum evacuarea populaţiei şi punerea sa la adăpost sau administrarea de iod, pe distanţe cuprinse între câţiva kilometri şi sute de kilometri', a explicat Rafael Grossi.

El şi-a exprimat îngrijorarea şi cu privire la riscurile unui atac asupra reactorului de cercetare de la Teheran, care 'ar putea avea consecinţe grave, potenţial pentru mari părţi' ale capitalei iraniene şi pentru locuitorii acesteia.

Directorul general al AIEA a asigurat că această organizaţie poate a garanta printr-un sistem de inspecţii incontestabile că Iranul nu dobândeşte capacitatea de a produce o armă nucleară. 'O soluţie diplomatică este posibilă dacă există voinţă politică. Elemente ale unui acord au fost discutate. AIEA poate garanta, printr-un sistem de inspecţii incontestabile, că armele nucleare nu vor fi dezvoltate în Iran', a punctat Rafael Grossi.

Susţinând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat vinerea trecută o campanie puternică de atacuri aeriene care au ţintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan şi Fordo, precum şi centrala de la Arak, unde se află un reactor cu apă grea.

Un purtător de cuvânt militar israelian anunţase joi de asemenea atacarea singurei centrale atomoelectrice iraniene, cea de la Bushehr, declaraţie ulterior infirmată atât de Israel cât şi de Iran. Această centrală foloseşte combustibil nuclear rusesc, ale cărui reziduuri sunt preluate înapoi de Rusia pentru a reduce riscurile de proliferare. Circa 600 de specialişti ruşi, dintre care 250 permanenţi, sunt detaşaţi la această centrală situată pe ţărmul Golfului Persic.

Potenţialele efecte ale unui atac asupra acestei centrale, şi anume contaminarea radioactivă a aerului şi apei, îngrijorează în mod special statele din regiune. Premierul Qatarului, Şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a avertizat că atacurile israeliene asupra infrastructurilor nucleare iraniene riscă să lase ţările din Golf 'fără apă, fără peşte, fără nimic din ce să trăiască'.

Directorul agenţiei nucleare ruse Rosatom, Alexei Lihacev, a avertizat că lovirea acestei centrale ar putea provoca o catastrofă similară celei de la Cernobîl. 'Doresc să fac un apel la autorităţile israeliene să evite, nu doar un atac direct, ci chiar şi aluziile la aşa ceva', a spus oficialul rus.

Bombardamentele israeliene au avariat grav uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară. AIEA a confirmat lovirea directă a halelor subterane ale uzinei nucleare de la Natanz în urma bombardamentelor israeliene.

De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate. În schimb, uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, amplasată la aproape o sută de metri în subteran sub un munte, nu a suferit daune sau acestea sunt minime. Pentru a lovi această uzină, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu are dovezi conform cărora Iranul ar lucra la producerea unei arme nucleare, deşi a avertizat că nu poate garanta că programul nuclear al Iranului este exclusiv paşnic atât timp cât Teheranul nu răspunde la mai multe întrebări. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat, într-un interviu publicat vineri de postul CNN, că agenţia pe care o conduce nu a descoperit niciun indiciu în sprijinul acuzaţiei că Iranul ar lucra în prezent la fabricarea unei bombe nucleare. 'Acţiunea militară, indiferent de unde vine ea, este o decizie politică ce nu are nimic de-a face cu ceea ce declarăm noi', a mai remarcat el.