Alexandru Nazare: Impact bugetar de 2,2 miliarde lei în anul curent pentru relansarea economică

Planul de relansare economică discutat de autorităţile centrale cu reprezentanţii mediului de afaceri va avea un impact bugetar de aproape 2,2 miliarde lei numai în anul 2026, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria, Alexandru Nazare, Ministrul Finanţelor.

Alexandru Nazare a precizat: "Impactul pentru toate schemele de finanţare este pe un termen mediu de 5-7 ani; ele vor trebui notificate Comisiei Europene. Intenţionăm să aprobăm acest pachet împreună cu pachetul privind reforma administraţiei. Impactul de 2,2 miliarde lei pentru anul 2026 va fi compensat. Strategia noastră este să compensăm acest impact bugetar din pachetul de administraţie pentru că intenţionăm să le adoptăm concomitent. Pachetul de administraţie acoperă aceste 2,1-2,2 miliarde lei. În momentul când va fi prezentat pachetul pe administraţie, va fi prezentat cu impactul pozitiv al acestuia, dar vă pot spune că acesta acoperă impactul negativ bugetar al pachetului de relansare economică. (...) Am luat în calcul toate scenariile (n.red. - inclusiv ca pachetul pe administraţie să pice la Curtea Constituţională), astăzi suntem în faza de prezentare publică a programului de relansare economică, iar discuţiile vor fi tranşate cu prima ocazie când se va întruni coaliţia de guvernare. Pentru că astfel de decizii se iau în coaliţia de guvernare. Poziţia noastră, a Ministerului de Finanţe, este să mitigăm acest impact cu plusul pe care îl aduce pachetul de administraţie. Pot fi foarte multe scenarii, dar noi operăm cu informaţiile pe care le avem în acest moment”.

În prezentarea pachetului de relansare economică, ministrul Finanţelor a

pornit de la măsurile deja aplicate, dintre care a reamintit că din decembrie a fost introdusă cota unică de 1% pentru microîntreprinderi, măsură integrată în acest plan mai amplu, şi că este deja activă garanţia de portofoliu prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare, cu peste 6 miliarde lei disponibili pentru microîntreprinderi şi IMM-uri. În paralel, pentru marile companii, taxa pe cifra de afaceri a fost redusă de la 1% la 0,5%, semnal clar că presiunea fiscală aplicată uniform este înlocuită cu un sistem mai fin calibrat. Un element central al acestei schimbări este redefinirea rolului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, care va deveni administrator de scheme de susţinere, inclusiv ajutor de stat, şi va putea crea sau participa în vehicule investiţionale de tip private equity, alături de structuri instituţionale deja existente în piaţă.

Pe zona cercetării şi dezvoltării, Alexandru Nazare a anunţat o corecţie majoră a unui blocaj vechi: pe lângă deducerea existentă de 50%, este introdus un credit fiscal de 10%, un instrument fiscal, care va fi extins şi către alte scheme de susţinere. Creditul fiscal devine astfel o piesă-cheie a politicii de stimulare a investiţiilor, cu potenţial de multiplicare a capitalului privat atras.

Facilitatea privind profitul investit va fi, la rândul ei, întărită semnificativ, prin posibilitatea utilizării amortizării accelerate, iar pentru 2026 este introdusă amortizarea superaccelerată de 65%, faţă de 50% în prezent, pentru investiţiile în echipamente. Mesajul este explicit: statul vrea investiţii în producţie şi în modernizarea capacităţilor industriale.

În acelaşi registru, plafonul pentru mijloace fixe este majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, după ani în care nu a mai fost actualizat, iar companiile care aleg să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti vor beneficia de o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal. Tot pentru simplificare şi predictibilitate, termenul de declarare şi plată a impozitului pe profit este fixat definitiv la 25 iunie.

Ministrul Finanţelor a mai anunţat că microîntreprinderile vor beneficia de un pachet consistent de corecţii care rezolvă probleme cunoscute. Termenul de angajare a unicului angajat este extins de la 30 la 90 de zile, vânzarea unei imobilizări pe an nu va mai fi inclusă în plafonul de 100.000 de euro, pentru a evita pierderea automată a statutului de micro, iar companiile pot reveni la regimul de microîntreprindere atunci când reîndeplinesc condiţiile.

Problema concediilor medicale va fi, de asemenea, reglată prin stabilirea unui plafon anual de 30 de zile, eliminând situaţiile absurde în care firmele pierdeau statutul fiscal din motive independente de voinţa lor. Alexandru Nazare a mai reamintit că bonificaţiile pentru persoane juridice, plătite în decembrie pentru peste 150.000 de companii, vor fi reluate în 2026, şi a anunţat explicit introducerea unei bonificaţii şi pentru persoanele fizice care îşi plătesc obligaţiile la timp sau în avans. În plus, plafonul de TVA la încasare va creşte la 5 milioane de lei în 2026 şi la 5,5 milioane de lei în 2027, după ce timp de cinci ani a rămas blocat la 4,5 milioane.

Pe componenta de investiţii mari, planul de relansare economică instituie o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice cu valori de la 1 miliard lei sau 200 milioane euro în sus. Schema este deschisă atât investiţiilor româneşti, cât şi celor străine, cu condiţii clare: capital social minim de 25 milioane lei şi active de cel puţin 50 milioane lei, criteriile urmând să fie notificate Comisiei Europene şi stabilite prin hotărâri de guvern. În paralel, schema pentru industrie este regândită astfel încât proiectele care reduc deficitele de balanţă comercială să fie punctate suplimentar, direcţionând resursele publice exact către zonele unde economia românească pierde competitivitate.

Ministrul Alexandru Nazare a anunţat şi un instrument dedicat valorificării resurselor materiale, cu accent pe resursele minerale critice şi pe noile tehnologii, precum şi o schemă distinctă pentru inteligenţă artificială, semiconductori, robotică şi scalarea companiilor din zona de acceleratoare către piaţă. De asemenea, prin noul plan de relansare economică industria de apărare va beneficia de un instrument de finanţare coerent, printr-un pachet de 200 milioane euro negociat cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, destinat companiilor româneşti din sector, inclusiv celor organizate în joint-venture.

Pentru IMM-uri, este pregătit un instrument separat, pentru proiecte mai mici, cu valori cuprinse între 7 şi 50 milioane euro. În completare, este instituită „Facilitatea naţională pentru pregătire şi asistenţă tehnică a proiectelor în parteneriat public-privat”, menită să rezolve blocajul documentaţiilor şi al selecţiei riguroase a proiectelor PPP la nivel guvernamental. Totodată, pachetul de relansare economică include şi un plafon dedicat pentru românii din diaspora care vor să vină să investească în România.

Potrivit ministrului Alexandru Nazare, pachetul de relansare economică va fi finanţat cu aproape 4 miliarde euro, schemele de finanţare vor începe din anul 2026 şi vor fi finalizate în 2032, fiecare dintre scheme beneficiind de un plafon maximal cuprins între 100 milioane şi 150 milioane euro anual.

Menţionăm că pachetul legislativ privind măsurile de relansare economic a fost publicat ieri, în procedura de transparenţă decizională, pe site-ul Ministerului de Finanţe.