ANAF declanşează ofensiva în scandalul caselor familiei Iohannis

ANAF a pornit oficial procedurile pentru a pune sechestru pe casa în care locuieşte familia lui Klaus Iohannis şi l-a dat în judecată pe fostul preşedinte pentru recuperarea unui milion de euro consideraţi de stat drept „bani încasaţi ilegal din chirii”, potrivit unui comunicat de presă emis de instituţia publică.

În documentul citat, ANAF arată: "Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu.

Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil. Având în vedere că pârâţii au refuzat plata voluntară, în cadrul acţiunii s-a solicitat instanţei şi instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului. Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român”.

Solicitarea respectivă reprezintă continuarea demersurilor prin care Fiscul luptă să recupereze prejudiciul uriaş generat de chirii încasate timp de aproape două decenii de către familia fostului preşedinte al ţării, care dobândise imobilul respectiv, situat în strada Nicolae Bălcescu, nr.29 din municipiul Sibiu, în baza unui testament declarat fals de către instanţe. Iar pentru că familia Iohannis a refuzat plata voluntară, ANAF solicită acum sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale fostului preşedinte şi ale soţiei sale, fiind hotărâtă să recupereze fiecare euro din ceea ce consideră a fi datorii certe ale lui Klaus Iohannis.

Datoria imputată lui Klaus Iohannis se ridică la aproximativ un milion de euro, sumă provenită din chiriile încasate ilegal pe imobilul achiziţionat tot ilegal, casă pe care statul a şi confiscat-o după ani de procese, expertize şi revelaţii scandaloase. Fostul preşedinte ar fi mizat pe ideea că, odată ce imobilul intră în proprietatea statului, restul sumei se estompează. Numai că ANAF a descoperit repede că imobilul confiscat nu valorează nici pe departe cât prejudiciul: casa este într-o stare proastă, nevalorificabilă şi nu poate acoperi, prin vânzare, nici măcar o mică parte din milioanele datorate. Şeful ANAF a confirmat public, recent, că imobilul nu poate fi vândut în condiţii avantajoase şi nu reprezintă decât o piesă reziduală într-un dosar imens.

Povestea casei confiscate s-a transformat deja într-un reper al tranziţiei româneşti: moşteniri viciate, testamente contrafăcute, rude care nu sunt rude cu proprietarii iniţiali, ani întregi de închirieri bănoase, autorităţi lente şi o bătălie juridică întinsă pe mai bine de două decenii. Imobilul din centrul Sibiului a fost revendicat după Revoluţie de Nicolae Baştea, care a vândut jumătate din casă soţilor Klaus şi Carmen Iohannis pentru 3.200 dolari, o sumă ridicolă, dacă nu ar fi şi suspectă. Anii care au urmat au deschis cutia Pandorei: testamentul era fals, conţinea două tipuri de scris, iar Baştea nu era moştenitor direct al proprietarului Eliseu Ghenea, ci o rudă prin alianţă cu drepturi inexistente asupra casei.

Dar acest imobil nu este singurul episod controversat legat de familia Iohannis. De fapt, „scandalul caselor” este un întreg capitol al ultimelor două decenii în România, o reţea complicată de retrocedări, închirieri, validări şi invalidări juridice. Familia Iohannis a ajuns, la un moment dat, să deţină nu mai puţin de şase imobile în central Sibiului, mare parte dobândite în urma unor restituiri operate prin instanţe, dintre care unele au fost ulterior contestate şi întoarse. În timp ce Iohannis creştea în notorietate publică, iar cariera sa politică prindea viteză, controversele privind modul în care aceste proprietăţi au fost obţinute nu au dispărut niciodată, ci s-au adâncit.

Două dintre case au fost pierdute definitiv după ce instanţele au constatat probleme grave în procedurile prin care fuseseră preluate. În cazul unuia dintre imobilele revendicate, instanţele au stabilit că actele depuse de moştenitorii Baştea, în baza cărora Iohannis şi soţia lui au devenit coproprietari, au fost fondate pe documente nereale. Alte proprietăţi au avut, de-a lungul timpului, litigii conexe privind modul în care s-au realizat retrocedările, existenţa unor acte contradictorii, inclusiv suspiciuni de complicitate între diverşi intermediari şi pretinşi moştenitori. Unele proceduri au fost reluate şi anulate, iar altele au fost verificate de-a lungul anilor fără ca opinia publică să primească vreodată o imagine completă.

În tot acest timp, imobilul devenit astăzi subiectul principal al procesului ANAF a fost închiriat timp de 17 ani către Raiffeisen Bank, perioadă în care familia Iohannis a încasat între 260.000 şi 320.000 de euro, bani care, cu dobânzi şi penalităţi, au urcat suma totală de recuperat la aproape un milion de euro. Iar faptul că aceeaşi familie a beneficiat, în diferite perioade, de venituri considerabile de la mai multe dintre imobilele a căror dobândire a fost ulterior contestată a alimentat suspiciunile şi disputele politice, juridice şi publice.

În acest moment, Klaus Iohannis nu mai poate evita confruntarea directă cu ANAF. Statul român îi cere banii înapoi, urmăreşte bunurile sale pentru a garanta recuperarea prejudiciului şi nu dă semne că ar renunţa. Pentru prima dată, după un deceniu în fruntea ţării, fostul preşedinte descoperă că, odată întors în rândul cetăţenilor obişnuiţi, regulile se aplică şi pentru el. Iar Fiscul, atunci când vine după tine, nu bate la uşă pentru o discuţie. Intră cu toate instrumentele legale şi nu pleacă fără ceea ce consideră că i se cuvine.