Abonament gratuit
EDUCAŢIA 2020

ANALIZĂ XTB ROMÂNIA:Performanţa economiei româneşti în Q2 faţă de Q1 2020

Companii /

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania / Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania / Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania

Economia românească a avut o dinamică abruptă în luna martie, cu o scădere de 4% venind după două luni de creştere, urmată de o adâncire a ritmului de scădere la -10% în aprilie (potrivit BNR). Date noi urmează să sosească în perioada următoare, oferind o imagine mai clară pentru trimestrul II. În estimarea noastră, este posibil ca o frânare abruptă a activităţii să fi condus la scăderi de până la 9% în Q2 faţă de Q1 2020 şi de 17% faţă de anul anterior - intervalul de nesiguranţă fiind foarte ridicat, totuşi, se arată într-o analiză a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume şi companie de investiţii listată pe Bursa de la Varşovia.

Producţia industrială a revenit spectaculos în mai (ajustată sezonier) la nivel lunar, plus 15.1%, dar rămâne, în cazul primelor 5 luni ale anului, cu 17% mai jos faţă de perioada similară a anului anterior. Comenzile noi în industrie au revenit cu peste 19%, dar sunt cu aproape o treime mai jos decât anul anterior. În aceste condiţii, redresarea completă va lua timp - cu toate că, în prima sa parte, putem vorbi de un profil de tip V, este probabil ca ritmul revenirii să se tempereze, aplatizând a doua linie a V-ului în zona sa superioară.

"Cu toate acestea, este evident că diferenţele între sectoare sunt foarte ample şi cifre generale nu pot reda întregul peisaj. Segmente precum transportul aerian, hotelurile şi pensiunile şi serviciile cu relaţionare fizică au avut masiv de suferit, în timp ce o parte din comerţul cu amănuntul, consrucţiile, domeniul IT şi serviciile care au putut funcţiona cu angajaţii lucrând de la distanţă au mers relativ bine sau chiar mai bine în raport cu trimestrul comparabil din anul precedent. O abordare diferenţiată este necesară pentru a înţelege profilul general al perioadei următoare", explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Necunoscutele esenţiale sunt, în continuare, traseul numărului de cazuri noi, măsurile la nivel public ce vor decurge din acesta şi paşii următori ai politicilor fiscale şi monetare, la nivel local şi european. Pe datele actuale, o serie de afaceri, în special mici şi mijlocii, şi un număr important de angajaţi vor avea nevoie în continuare de sprijin.

"Perioada curentă este una foarte tensionată, dar inegală, percepută diferit în funcţie de poziţionarea angajaţilor sau a firmelor în cadrul sectoarelor: cei care au operat în domenii de sofisticare ridicată şi fără o nevoie de prezenţă fizică la birou au fost favorizaţi în raport cu media. O surpriză plăcută a oferit şi sectorul construcţiilor, care ar putea fi avantajat dacă investiţiile vor fi susţinute cu finanţare rapidă. Sectorul public, în general, este relativ mai puţin afectat faţă de cel privat, la fel şi cei cu lichidităţi şi planuri de siguranţă puse la punct. Sectorul auto, iniţial puternic afectat de scăderea cererii, limitări logistice şi închiderile în scop de sănătate publică, ar putea reveni în atenţie, pe măsură ce dorinţa de a evita transportul în comun se transformă în decizie de cumpărare", mai spune Claudiu Cazacu.

Investiţiile sunt alocate în funcţie de riscul tolerat. Cei cu aversiune ridicată faţă de risc ar putea prefera titlurile de stat, o serie de emisiuni noi în lei şi Euro fiind deschise publicului, în timp ce pentru cei cu apetit mai ridicat şi viziune pe termen lung, interesul s-ar putea îndrepta către piaţa de capital, mai ales spre sectoare precum tehnologie şi agricultură, deşi încă insuficient reprezentate pe bursa locală.

La nivel global, oferta este una foarte variată, dar, în special în domeniul tehnologic din SUA, nivelul entuziasmului a atins cote foarte înalte, propulsând cotaţiile Tesla, Amazon sau Zoom la niveluri istorice, ceea ce, în perspectivă largă, ar putea sugera mai degrabă nevoie de prudenţă investitorilor pregătiţi, care doresc să evite riscuri speculative înalte. Titlurile unor companii care sunt în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin au intrat, de asemenea, pe termen mediu pe radarul investitorilor, cu toate că ştirile frecvente impun o atenţie foarte ridicată şi o viteză mare de reacţie pentru beneficii optime.

"Declanşarea pandemiei COVID-19 a avut loc într-un scenariu caracterizat de o creştere economică aflată deja pe un trend de încetinire. Acest mix a generat, la nivel internaţional, un şoc de nesiguranţă şi incertitudine cu efecte importante asupra evoluţiilor macroeconomice şi financiare şi a condus la adoptarea unui set de măsuri economice, monetare şi fiscale fără precedent. Prognozele privind creşterea economică la nivel global au fost ajustate semnificativ faţă de estimările anterioare şi indică o recesiune în anul 2020, urmată de o revenire economică în anul 2021. Pieţele financiare internaţionale au reacţionat puternic după intensificarea crizei, cu scăderi sincronizate ale preţurilor activelor, dar şi accentuări istorice ale volatilităţii şi primelor de risc", atrage atenţia, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Prognozele privind situaţia actuală a economiei nu sunt tocmai optimiste. Comisia Europeană estimează o scădere de 6% a economiei României în anul 2020. Ulterior, PIB-ul ar putea să avanseze cu 4% în 2021, în scădere faţă de nivelul prognozat în mai de 4,2%. Prin urmare, această revizuire descendentă nu reprezintă un semnal pozitiv, arătând că nivelul ridicat de incertitudine şi persistenţa crizei actuale pun presiune asupra încrederii autorităţilor într-o revenire rapidă.

Comisia Europeană a avertizat că riscurile legate de perspectivele de creştere ar putea fi revizuite descendent, iar apariţia unui al doilea val de infecţii în România sau la nivelul unuia dintre principalii parteneri comerciali ai României (precum Germania sau Italia) ar putea să frâneze redresarea economiei. Un alt factor relevant este legat de traiectoria fiscală a ţării şi de abilitatea autorităţilor de a rezolva problemele dinaintea crizei. În cazul în care răspunsul va fi negativ, încrederea investitorilor ar putea avea de suferit, aspect care ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere economică mai lentă. Deşi agenţiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice româneşti în categoria de investiţii, perspectiva a fost modificată la negativă. În acest context, implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esenţială pentru a asigura accesul la finanţare pe pieţele externe la costuri sustenabile şi, totodată, pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern, mai spune analistul XTB România.

Prognozele din mai ale Comisiei Europene indicau că deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în 2020, urmând să se majoreze până la 11,4% din PIB anul următor. Totuşi, economia României a arătat semne de rezistenţă în primul trimestru al anului, când a avansat cu 2,4% în ritm anual. Totuşi, această performanţă a venit în contextul în care situaţia pandemiei în România se afla abia la început. Evoluţia s-a bazat în mare parte pe consum şi pe stocuri. Cel mai amplu impact este aşteptat să se observe în T2, când restricţiile asupra circulaţiei populaţiei dar şi suspendarea activităţii economice au pus presiune masivă asupra consumului privat şi a veniturilor populaţiei.

Conform Raportului de Stabilitate Financiară al BNR, există 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemie şi alte 17 domenii care pot fi afectate într-o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora se aşteaptă un impact ridicat au o importanţă semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută şi angajează 21% din forţa de muncă. Potrivit BNR, aceste sectoare sunt reprezentate de: turism şi industria hotelieră şi a restaurantelor. Acestea au avut o importanţă ridicată la nivelul contribuţiei la creşterea PIB în 2019. Industria hotelurilor şi a restaurantelor este bine reprezentată din punct de vedere al contribuţiei la evoluţia sectorului real: numărul firmelor reprezintă 5% din total (34.500), ponderea la valoarea adăugată brută este de 2%, iar aportul privind numărul angajaţilor se ridică la 4% (171.600), conchide Radu Puiu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

EDUCAŢIA

De la tablă la tabletă
DTLAWYERS

Curs valutar BNR

07 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8375
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0949
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4794
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3607
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.0003

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie