Atacurile aeriene între Israel şi Iran continuă

Conflictul dintre Israel şi Iran nu dă vreun semn de dezescaladare, chiar dacă, potrivit presei israeliene, autorităţile de la Tel Aviv au declarat ieri că nu urmăresc o răsturnare a regimului politic de la Teheran, ci numai dezarmarea capacităţii nucleare şi balistice a adversarilor. Cu toate acestea, premierul Benjamin Netanyahu a spus într-un interviu pentru Fox News că este posibil ca în urma loviturilor israeliene, cetăţenii din Iran să fie nemulţumiţi de conducătorii de la Teheran şi să încerce o schimbare a acestora.

Citeşte Cotaţia petrolului este prea normală în faţa unui război

Citeşte Aurul - inert la influenţa conflictului israeliano-iranian

În primele ore ale zilei trecute, Iranul a lansat un nou val masiv de atacuri cu rachete şi drone asupra teritoriului israelian, în timp ce Israelul a răspuns cu forţă asupra unor obiective strategice iraniene, inclusiv instalaţii nucleare.

Iranul a vizat oraşe cheie precum Tel Aviv, Haifa, Bat Yam şi Ierusalim. Potrivit autorităţilor israeliene, cel puţin 8 persoane au fost ucise şi peste 100 rănite, unele fiind în stare critică. Pagube semnificative s-au înregistrat la o centrală electrică din portul Haifa, iar Ambasada SUA din Tel Aviv a suferit daune minore.

Potrivit informaţiilor oferite de IDF şi preluate de mass-media, Israelul a interceptat între 80% şi 90% din rachete, cu ajutorul sistemelor Iron Dome şi al sprijinului american (inclusiv baterii Patriot şi THAAD poziţionate în regiune). Tirurile iraniene au fost cele mai intense de la debutul escaladării, iar oficiali din IDF au confirmat că apărarea aeriană a fost „sub presiune maximă”.

Citeşte Creşteri la BVB, în ciuda confruntărilor din Orientul Mijlociu

Ca răspuns, Israelul a continuat să bombardeze ţintele din Iran, inclusiv anumite locaţii din apropierea capitalei Teheran, fiind lovite infrastructuri de cercetare şi avioane de realimentare, precum şi capacităţi de producţie a dronelor şi peste 20 centre de comandă aparţinând Gardienilor Revoluţiei şi grupării Forţa Quds.

Potrivit postului american NBC News, Effie Defrien, purtător de cuvânt al IDF, a afirmat că armata israeliană a obţinut „superioritate aeriană deplină” asupra Teheranului.

În ceea ce priveşte atacurile effectuate de Israel la capacităţile nucleare ale Iranului, Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, organismul de supraveghere nucleară al ONU, a declarat că agenţia „nu va sta degeaba” în timp ce ăn regiunea respectivă are loc un conflict deschis care pune în pericol siguranţa nuclear, potrivit CNN. „Putem şi vom acţiona în cadrul mandatului nostru legal pentru a ajuta la prevenirea unui accident nuclear care ar putea avea consecinţe radiologice imprevizibile”, a declarat Rafael Grossi, conform sursei citate.

Aceasta este a doua oară în ultimii trei ani când două state membre ale AIEA sunt implicate într-un conflict în care instalaţiile nucleare sunt atacate, a precizat Grossi, prima dată fiind războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Menţionăm că la închiderea ediţiei, armata israeliană a emis un avertisment pentru cetăţenii iranieni din zona de nord a capitalei Teheran, prin care le cere să părăsească zona ce urma să fie bombardată seara trecută de forţele aeriene IDF.

Citeşte RBC Capital Markets: Conflictul Israel-Iran prezintă trei provocări pentru pieţele de acţiuni; Care sunt acestea?

• Mobilizare militară americană în Oceanul Indian

Pentru a venit în sprijinul aliatului său din Orientul Mijlociu, SUA au redirecţionat, într-o mişcare fără precedent, portavionul USS Nimitz din Marea Chinei de Sud spre vestul Oceanului Indian, anulând o escală în Vietnam. Reuters a confirmat că această mutare a fost motivată de „nevoi operaţionale urgente” legate de situaţia din Orientul Mijlociu.

În paralel, două distrugătoare americane au fost poziţionate strategic în estul şi sudul Mediteranei, în scop de descurajare şi sprijin militar pentru Israel. Sistemele de interceptare americane deja prezente în regiune au jucat un rol crucial în apărarea Israelului în ultimele zile.

Cu toate acestea oficialii americani au reiterat declaraţiile din ultimele zile referitor la faptul că SUA nu sunt parte activă în conflict, dar rămân pregătite să apere interesele americane şi ale aliaţilor. Surse politice au declarat pentru mass-media americană că Administraţia de la Casa Albă a informat Israelul că sprijinul său are o limită: nu acceptă extinderea conflictului către liderii politici ai Iranului sau spre o invazie totală.

Citeşte Iulian Fota: "Prin conexarea celor două dosare de către Donald Trump, Israelul şi Ucraina devin cauze ale Occidentului”

ONU, Uniunea Europeană şi G7 au emis apeluri la „reţinere maximă” din partea celor două state combatante, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres a avertizat că „regiunea se află la un pas de catastrofă”.

Rusia, China şi Turcia au reiterat ieri condamnările privind escaladarea conflictului şi au cerut negocieri diplomatice imediate. Arabia Saudită şi Qatarul au început eforturi de mediere, acţionând ca intermediari între Israel şi Iran.

În interiorul Iranului, regimul a recunoscut oficial pierderea a peste 200 de militari şi civili, inclusiv în centre de cercetare nucleară. ONG-urile estimează însă un bilanţ real dublu, adică în jur de 400-500 de victime. Presa iraniană transmite un mesaj de „rezistenţă” şi pregătiri pentru noi represalii contra Israelului.

Escaladarea militară pare să fi întărit poziţia internă a premierului Benjamin Netanyahu, care beneficiază de o consolidare a sprijinului popular şi politic. Criticii internaţionali, însă, avertizează că ofensiva împotriva Iranului poate fi o încercare de a restaura imaginea Israelului afectată de campania din Gaza, fără a avea o strategie clară de ieşire.