Cotaţia petrolului este prea normală în faţa unui război

• Bursele banalizează răul

Într-o logică a relaţiilor internaţionale în care omenirea a înlocuit diplomaţia şi comerţul liber cu războaiele şi industria de apărare, cotaţiile mărfurilor par a fi jocurile pe calculator ale unor traderi, fără nicio legătură cu lumea reală. Petrolul reacţionează anemic la cel mai temut război din Orientul Mijlociu, după ce evoluţia ultimilor ani arată că piaţa petrolului a ignorat complet războiul comercial declanşat anul acesta de Donald Trump. Prima întrebare care se pune este: de ce pieţele reacţionează atât de timid la cutremure globale atât de mari? Nu sunt un promotor al crizelor, dar am trăit în media românească ani în care pieţele se prăbuşeau la ştiri financiare. La ştiri, nu la rachete! Criza financiară din 2008-2010 avea cauze mult mai sofisticate şi greu de înţeles decât evidenţa războaielor de astăzi, iar bursele reacţionau brutal. Celebra vorbă cu strănutul de pe Wall Street, care se aude până la BVB, pare doar o glumă exagerată acum. În acest moment toată planeta strănută, iar pieţele capătă reacţii stranii. Chiar dacă una din ţările OPEC este în război, petrolul variază în marja obişnuită. Volatilitatea înregistrată zilele acestea este comparabilă cu cea dată în trecut de una dintre deciziile OPEC de a reduce producţia, pentru a forţa o creştere de moment a cotaţiilor.

Citeşte Aurul - inert la influenţa conflictului israeliano-iranian

Citeşte Creşteri la BVB, în ciuda confruntărilor din Orientul Mijlociu

• Rachetele ţintesc intersecţia cererii cu oferta

Cotaţia Brent a înregistrat un vârf de 78,3 dolari pe baril, vineri, după lansarea atacului asupra Iranului, dar a început săptămâna sub 74 de dolari pe baril. Ştirea poate suna aşa: preţurile benzinei şi motorinei au crescut luni, în România, din cauza creşterii cotaţiilor internaţionale ale petrolului. Cotaţiile au crescut, la rândul lor, din cauza războiului dintre Israel şi Iran. Pentru benzina standard, şoferii români au plătit în prima zi din săptămână 7,13 lei pentru un litru, iar pentru motorină cu 4 bani pe litru mai mult.

De când a început războiul, cotaţiile petrolului Brent au urcat de la 70 la peste 78 de dolari pe baril. Ieri, pieţele au reacţionat prin deprecierea cotaţiilor până la 73 de dolari pe barili. Desumflarea preţului petrolului a venit după ce temerile că exporturile prin Strâmtoarea Hormuz (prin care trece un sfert din fluxul global de petrol) ar putea fi blocate de Iran. Ipoteza puţin probabilă nu s-a concretizat. Prin închiderea strâmtorii (speculată de burse), Iranul nu ar fi făcut decât să-ţi închidă singură accesul la principala resursă care îi finanţează războiul şi să-şi antagonizeze ţările arabe (partenere cu US, desigur) din Golful Persic. Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă îngustă, care leagă Golful Persic de Golful Oman şi de Oceanul Indian. Flancată de Iran la nord şi de Oman la sud, serveşte drept singura ieşire maritimă pentru majoritatea ţărilor din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Irak.

Citeşte RBC Capital Markets: Conflictul Israel-Iran prezintă trei provocări pentru pieţele de acţiuni; Care sunt acestea?

Citeşte Iulian Fota: "Prin conexarea celor două dosare de către Donald Trump, Israelul şi Ucraina devin cauze ale Occidentului”

În ultimii cinci ani, cotaţiile au avut cea mai scăzută valoare în octombrie 2020, în plin lockdown planetar din cauza pandemiei Covid, atunci când Brentul era cotat la 35 de dolari pe baril. Oprirea consumului a fost motivul pentru prăbuşirea preţului. Deşi consumul a făcut victime în rândul companiilor, joburilor şi a influenţat diferit industriile, petrolul a crescut constant tot anul 2021, până la 92 de dolari, cotaţie înregistrată în februarie 2022. Atacarea Ucrainei de către Rusia a adus şi vârful cotaţiilor internaţionale din ultimii cinci ani: Brentul a urcat iniţial până la 115 dolari în primele zile după invazie, iar în iunie 2022, după ce invazia s-a transformat într-un război de rezistenţă, petrolul a atins vârful de 119 dolari pe baril.

• Sunt bursele decuplate de viaţa reală?

Acum suntem în plină perioadă de scădere a cotaţiilor internaţionale (raportată la ultimii ani), dar observăm un fenomen cel puţin ciudat: În martie 2022, când pandemia era declarată caz clasat în România şi nu se mai emiteau noi restricţii, un litru de carburant la pompă era 7,4-7,5 lei, iar cotaţiile internaţionale depăşeau 110 dolari pe baril. Astăzi, preţul la pompă se apropie de 7,2 lei/litru, dar cotaţiile sunt cu o treime sub valoarea de atunci. Iarăşi vedem disocierea cotaţiilor de preţurile finale şi transpunerea valorilor bursiere în preţuri doar atunci când asistăm la majorări, nu şi în cazul ieftinirilor. Cotaţia gazelor naturale europene (TTF Amsterdam) a crescut mult mai modest decât petrolul, (+3%), chiar dacă Iranul a anunţat duminică suspendarea producţiei la South Pars, unul dintre cele mai mari zăcăminte din lume, exploatate împreună cu Qatar.

Citeşte Atacurile aeriene între Israel şi Iran continuă

În aceste condiţii mai este cotaţia petrolului unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai economiei globale sau bursele sunt tot mai decuplate de viaţa reală? Războaiele par a banaliza răul, iar bursele lasă impresia că fac acelaşi lucru. Pieţele nu mai condamnă războaiele comerciale, rachetele balistice, crimele. Calculul cinic al pieţelor este decuplat de la piaţa însăşi: petrolul se ieftineşte chiar şi când unul dintre cei mai mari producători din lume este în război! Asta ne ridică semne de întrebare în legătură cu corespondenţa dintre cotaţii şi resursele fizice disponibile, precum şi despre suma capacităţilor stocate pe tot Globul. Pe scena internaţiomală miile de conflicte interne sau între state, de la simple declaraţii, la agresiune militară, lasă senzaţia că au amorţit pieţele. Cererea şi oferta par suspendate într-o piaţă care şi-a amestecat polii. Liderii autocraţi, rediscutarea alianţelor militare, înarmarea, ascensiunea extremismului, crizele din diferite industrii construiesc tabloul unei realităţi în care piaţa liberă devine subordonată politicului.