• Cotaţia aurului, în declin
În contextul conflictului israeliano-iranian, pieţele de acţiuni par să dovedească rezistenţă în prezent. Bursele europene erau în urcare în prima parte a zilei de ieri, cele asiatice au urmat un curs mixt, iar contractele futures arătau că indicele american S&P 500 a revenit din nou la nivelul de 6.000 de puncte, fiind doar cu aproximativ 2% sub recordul maxim atins în februarie.
Cu toate acestea, există trei situaţii în care conflagraţia din Orientul Mijlociu ar putea afecta negativ piaţa de acţiuni, spune Lori Calvasina, şefa departamentului de cercetare a acţiunilor din SUA din cadrul RBC Capital Markets, citată de marketwatch.com.
În opinia sa, prima preocupare este impactul negativ pe care escaladarea conflictului dintre Israel şi Iran l-ar putea avea asupra multiplilor pe care investitorii sunt pregătiţi să îi aplice acţiunilor. Calvasina precizează: ”Similar cu ceea ce observăm în cazul incertitudinii politicii economice, atunci când incertitudinea politicii de securitate naţională creşte, raportul P/E pentru S&P 500 a avut tendinţa să se contracte”. Calvasina consideră că acest factor este deosebit de important acum, deoarece multiplii P/E ai S&P 500 nici măcar nu s-au ieftinit în timpul crizei induse pe pieţe de tarifele vamale anunţate de SUA în aprilie şi au revenit rapid la niveluri mult peste mediile pe termen lung. Prin urmare, noul conflict din Orientul Mijlociu ”vine într-un moment în care acţiunile ar trebui să fie vulnerabile la veşti proaste din perspectiva evaluării”, spune sursa citată.
A doua problemă o reprezintă, în opinia sa, daunele pe care tensiunea geopolitică sporită le-ar putea provoca asupra încrederii investitorilor, consumatorilor şi întreprinderilor - care au dat semne de redresare recent, după teama generată de războiul comercial. Calvasina afirmă: ”Aceste modificări ale încrederii, care au fost mai puternice din partea investitorilor decât din a consumatorilor şi a întreprinderilor mici, au fost un factor cheie al recentei creşteri a acţiunilor”. De exemplu, optimismul emergent cu privire la ofertele publice iniţiale, la fuziuni şi achiziţii, ar putea să se estompeze dacă volatilitatea pieţei creşte brusc.
Citeşte Iranul este şi problema Europei
Ultimul factor adus în atenţie este impactul pe care creşterea preţurilor petrolului l-ar putea avea asupra presiunilor inflaţioniste. Strategii RBC în domeniul mărfurilor anticipează o creştere semnificativă pentru ţiţeiul Brent, dacă va avea loc o perturbare majoră a aprovizionării cu petrol în Orientul Mijlociu. Acest lucru ar putea modifica perspectivele Rezervei Federale (Fed) privind inflaţia, o problemă pentru acţiuni, având în vedere că un sprijin pentru piaţă a fost reprezentat de aşteptările privind reducerile ratelor dobânzilor mai târziu în cursul anului şi în 2026.
• Barclays: ”Un nou factor risc pentru pieţele globale şi băncile centrale”
Şi analiştii băncii Barclays spun că o escaladare a violenţelor dintre Israel şi Iran prezintă un un nou factor risc pentru pieţele globale şi băncile centrale, care se confruntă deja cu incertitudini comerciale, informează investing.com.
Banca a semnalat că acest conflict ar putea alimenta inflaţia prin creşterea preţurilor petrolului şi ar putea afecta consumul şi investiţiile, în general.
”Riscurile sunt, încă, orientate spre noi creşteri ale preţului petrolului. Până acum, aceste atacuri nu au avut vreun efect asupra fundamentelor pieţei petroliere, dar riscul unei astfel de eventualităţi a crescut”, declară analiştii Barclays, menţionând: ”Deşi un potenţial factor distinct de inflaţie - agenda tarifară strictă a preşedintelui american Donald Trump - nu a apărut încă în datele privind preţurile, ezităm să extrapolăm prea multe din aceasta. Cel mai important, dovezile continuă să sugereze că presiunile din partea costurilor, exercitate de tarife, se vor reflecta în cele din urmă asupra preţurilor bunurilor”.
Analiştii Barclays atrag atenţia că noi ameninţări politice din partea lui Trump sau riscuri geopolitice reînnoite ar putea apărea rapid şi, eventual, ar putea declanşa fluctuaţii abrupte ale dolarului american, petrolului şi aurului.
• Preţul spot al aurului - peste 3.415 dolari uncia
Cotaţia futures a aurului a scăzut ieri, pe pieţele externe, în măsura în care investitorii au analizat impactul conflictului israeliano-iranian în curs, concentrându-se totodată pe întâlnirea liderilor Grupului celor Şapte (G7) şi pe decizia de politică a Rezervei Federale din această săptămână.
Preţul spot al aurului a scăzut cu 0,5%, ajungând la 3.415,36 dolari pe uncie la ora 08:54 GMT, după ce a atins cel mai înalt nivel din 22 aprilie, la începutul sesiunii, conform Reuters.
Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în luna august, au scăzut cu 0,4%, ajungând la 3.438,10 dolari/uncie la Comex, la ora locală 07.36.
”Tensiunile geopolitice nu dispar pe termen scurt şi este probabil ca ratele dobânzilor să fie reduse în continuare de către banca centrală, ceea ce ar trebui să ofere susţinere pentru aur”, este de părere Giovanni Staunovo, analist la UBS.
Citeşte Ordinea mondială în flăcări
Aurul este considerat un activ refugiu în perioadele de incertitudine geopolitică şi economică. De asemenea, preţul metalului galben tinde să urce într-un mediu cu rate ale dobânzii scăzute.
De menţionat că şi preţul petrolului intrase pe curs negativ ieri, după un avans de 7% înregistrat vineri, ca urmare a izbucnirii conflictului Israel-Iran.