Calitatea datelor fiscale: noua provocare în era raportărilor digitale

În ultimii ani am asistat la o extindere accelerată a iniţiativelor de digitalizare, atât din partea autorităţilor fiscale, cât şi din partea companiilor. Fie pentru a răspunde unor obligaţii de raportare tot mai complexe, fie pentru eficientizarea internă a proceselor, tehnologia joacă un rol tot mai important în gestionarea obligaţiilor fiscale.

Declaraţia SAF-T (D406) rămâne cea mai complexă raportare din calendarul de conformare al ultimilor ani şi oferă o imagine detaliată asupra operaţiunilor contabile şi fiscale ale unei companii. Volumul şi nivelul de detaliu al datelor raportate ridică însă o întrebare care depăşeşte simpla conformare: cât de corecte, complete şi coerente sunt în realitate datele fiscale şi contabile ale companiilor?

ANAF trece de la colectarea datelor la verificarea lor

După etapa de implementare şi depunere a declaraţiei SAF-T de către contribuabili, atenţia se mută acum asupra modului în care ANAF utilizează informaţiile colectate. Autoritatea fiscală dezvoltă mecanisme prin care datele raportate prin SAF-T sunt comparate cu cele din alte declaraţii fiscale, pentru a identifica eventualele diferenţe şi neconcordanţe.

La finalul lunii august 2026, autoritatea fiscală a anunţat oficial lansarea a două aplicaţii gratuite, disponibile pe portalul ANAF (secţiunea SAF-T), care permit contribuabililor să verifice corectitudinea datelor raportate prin D406: o aplicaţie pentru verificarea preliminară a declaraţiei SAF-T şi una pentru evaluarea informaţiilor declarate prin acest formular, generat într-un şablon similar decontului de TVA (D300), pentru a se compara direct cu decontul depus efectiv.

Cele două aplicaţii sunt în perioada de testare (septembrie - noiembrie 2026), iar reacţiile contribuabililor sunt colectate direct de ANAF.

Potrivit instituţiei, din cele aproximativ 870.000 de societăţi obligate să depună SAF-T, aproximativ 580.000 (circa 67%) depun şi decont de TVA. Acest lucru permite deja compararea datelor din cele două raportări şi identificarea eventualelor neconcordanţe. Reprezentanţii instituţiei au explicat că dezvoltarea celor două aplicaţii a pornit de la erorile şi diferenţele identificate în etapa-pilot, obiectivul fiind acela de a le oferi contribuabililor instrumente prin care să îşi verifice şi să îşi corecteze datele înainte de transmiterea acestora către ANAF.

Mai mult, în perioada septembrie 2025 - august 2026, ANAF a derulat un proiect-pilot de testare a unui mecanism de verificare a consistenţei datelor raportate prin SAF-T, prin compararea acestora cu informaţiile din declaraţiile D300 şi D301. În paralel, autoritatea fiscală a anunţat dezvoltarea unor instrumente de precompletare a decontului de TVA (D300) pe baza informaţiilor raportate prin SAF-T, demers care face parte dintr-o strategie mai amplă de automatizare a raportării fiscale şi de reducere, pe termen lung, a obligaţiilor declarative.

Aceste iniţiative arată că atenţia ANAF se îndreaptă tot mai mult către calitatea şi coerenţa informaţiilor raportate de contribuabili, nu doar către depunerea declaraţiilor fiscale.

Raportările e-Factura, SAF-T şi RO e-TVA, analizate împreună

Cel mai recent semnal în această direcţie a venit la finalul lunii octombrie 2026, când ANAF a anunţat lansarea unui program naţional de conformare fiscală, cu rol preventiv, adresat contribuabililor identificaţi cu posibile riscuri fiscale în domeniul TVA.

În cadrul acestui program, companiile vizate vor primi scrisori de informare prin care sunt îndrumate să verifice nu doar dacă au depus toate declaraţiile fiscale şi informative, ci şi dacă informaţiile declarate sunt complete, corecte şi corelate între diferitele sisteme de raportare.

Mai exact, ANAF le recomandă contribuabililor să compare datele din declaraţiile fiscale cu informaţiile disponibile în celelalte sisteme de raportare: facturile emise şi primite prin sistemul RO e-Factura; sumele înregistrate prin intermediul caselor de marcat; informaţiile raportate prin SAF-T; datele incluse în decontul precompletat RO e-TVA.

Este o evoluţie importantă: analiza nu mai vizează exclusiv corectitudinea unei declaraţii individuale, ci reconcilierea informaţiilor provenite din surse diferite (TVA, impozitul reţinut la sursă, impozitul pe profit şi situaţiile financiare), care ar trebui să reflecte aceeaşi realitate economică şi fiscală.

Deşi programul are un caracter preventiv şi urmăreşte încurajarea conformării voluntare înainte de iniţierea unor controale fiscale, acesta transmite un mesaj important pentru contribuabili: verificarea coerenţei datelor trebuie să facă parte din procesul obişnuit de raportare fiscală, nu să fie realizată doar după primirea unei notificări din partea ANAF. În plus, aceste verificări ar trebui extinse şi asupra perioadelor anterioare, astfel încât eventualele erori să poată fi identificate şi corectate prin mecanismele prevăzute de legislaţia fiscală.

Tehnologia, factor esenţial pentru calitatea datelor fiscale

Verificarea datelor devine astfel un nou reper în procesul de raportare. Însă demersul se dovedeşte tot mai anevoios şi mai dificil de gestionat, având în vedere volumul semnificativ de date raportate. Verificarea manuală nu permite standardizare procedurii şi, în plus, presupune un consum ridicat de timp şi resurse.

Evoluţia raportărilor fiscale digitale şi modul în care ANAF începe să utilizeze datele colectate schimbă modul în care companiile trebuie să abordeze conformarea fiscală. Nu mai este suficient ca declaraţiile să fie depuse la timp. Informaţiile raportate trebuie să fie corecte, complete şi coerente între diferitele sisteme.

În acest context, calitatea datelor trebuie să devină parte integrantă a proceselor din cadrul societăţii. Colaborarea dintre echipele financiar contabile şi cele de taxe, susţinută de procese bine definite şi de soluţii tehnologice de reconciliere, permite identificarea timpurie a diferenţelor, gestionarea riscurilor şi reducerea efortului asociat verificărilor fiscale.

Astfel, companiile pot trece de la o abordare reactivă, în care corectează diferenţele după ce acestea sunt semnalate de autorităţi, la una preventivă, bazată pe verificarea constantă a calităţii şi coerenţei datelor.