CC Tax Advisory: Raportul de performanţă al ANAF ignoră decalajul fiscal structural şi costurile digitalizării

Compania de consultanţă CC Tax Advisory a publicat joi o analiză de specialitate referitoare la Raportul de Performanţă al ANAF pentru exerciţiul fiscal 2025, identificând lacune de informare şi contradicţii majore în raport cu Strategia instituţiei, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Specialiştii au evidenţiat trei contradicţii principale între asumările din Strategia 2025-2028 şi rezultatele efective obţinute în anul fiscal 2025, informează aceeaşi sursă.

Prima contradicţie indică faptul că decalajul (gap-ul) fiscal la TVA, estimat anterior de Comisia Europeană între 33,2% şi 39,7%, este recunoscut ca temă centrală în strategie, dar complet ignorat în raportul anual, transmite sursa menţionată.

A doua contradicţie vizează constituirea a 76,95 miliarde de lei reprezentând arierate fiscale noi în anul 2025, deşi instituţia se angajase să prevină acumularea acestora prin operaţionalizarea unui Registru Electronic al Riscurilor, notează comunicatul citat.

Platforma informatică de tip Big Data/APIC se afla la data raportului doar în faza cerinţelor funcţionale, urmând ca implementarea să continue în cursul anului 2026, informează aceeaşi sursă.

A treia contradicţie se referă la ratarea ţintelor comportamentale fundamentale, trecute exclusiv în anexele documentului, unde rata de conformare voluntară la plată a realizat 86,02% faţă de un program de 89%, transmite sursa menţionată.

De asemenea, depunerea voluntară a declaraţiilor a înregistrat un indicator realizat de 94,30% comparativ cu o ţintă programată de 96%, notează specialiştii în comunicat.

În ceea ce priveşte colectarea veniturilor bugetare, instituţia a raportat 511,65 miliarde de lei venituri nete colectate, în creştere nominală cu 11,26% faţă de exerciţiul din 2024, depăşind programul cu 100,45%, informează aceeaşi sursă.

Ponderea în Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,66 puncte procentuale la nivelul de 26,80%, valoare care plasează totuşi România pe ultimul loc din Uniunea Europeană, cu 14 puncte procentuale sub media comunitară, transmite sursa citată.

CC Tax Advisory arată că plusul de 51,78 miliarde de lei colectaţi se explică în mare parte prin inflaţie, menţionând un decalaj nerezolvat de 40,33 miliarde de lei între obligaţiile declarate de 551,98 miliarde de lei şi sumele efectiv încasate, notează comunicatul de presă.

În zona digitalizării şi serviciilor, instituţia a menţionat un indice de satisfacţie de 71,22%, peste 3,6 milioane de utilizatori ai Spaţiului Privat Virtual şi lansarea chatbotului ANA bazat pe inteligenţă artificială, informează aceeaşi sursă.

Analiza reclamă lipsa metodologiei pentru indicele de satisfacţie şi arată că 23% dintre contribuabili sunt nemulţumiţi, în timp ce asistentul virtual ANA acoperă doar chiriile şi activităţile independente pentru persoane fizice, transmite sursa menţionată.

Prezenţa fizică la ghişeele unice a înregistrat o scădere cu 11,13%, element interpretat de consultanţi fie ca un succes al digitalizării, fie ca un abandon al interacţiunii, notează comunicatul citat.

Pe latura controlului fiscal, inspecţiile şi verificările documentare au înregistrat o creştere cu 134,14%, depăşind ţinta din PNRR de 10%, în timp ce ponderea verificărilor documentare a atins 64,16% faţă de o ţintă fixată la 60%, informează aceeaşi sursă.

Au fost sesizate organele de urmărire penală pentru prejudicii totale de 1,31 miliarde de lei, iar cele 14.545 de notificări de conformare transmise vizau iniţial riscuri fiscale estimate la valoarea de 2.311 milioane de lei, transmite sursa citată.

Verificările documentare au stabilit în final sume suplimentare de 951 milioane de lei, ceea ce înseamnă că mai puţin de jumătate din riscul estimat iniţial de autorităţi s-a confirmat în realitate, notează experţii în document.

Ponderea sumelor contestate care au fost admise sau anulate a fost raportată la nivelul de 2,11%, însă analiza fiscală atrage atenţia asupra unui număr masiv de 114.660 de dosare juridice active instrumentate simultan în instanţe, informează aceeaşi sursă.

Modernizarea organizaţiei a inclus 525 de sesiuni de formare cu 19.872 de participări, activitate juridică cu 104.775 de acte avizate şi semnarea unui memorandum cu Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, transmite sursa menţionată.

Raportul oficial nu oferă însă detalii cu privire la numărul exact de angajaţi ai instituţiei, rata de fluctuaţie a resursei umane, vârsta medie a personalului sau rata de succes obţinută în litigiile din instanţe, notează comunicatul citat.

La capitolul transformare digitală, au fost înregistrate 1,71 miliarde de facturi procesate prin sistemul RO e-Factura, s-au transmis 6.015.184 de deconturi precompletate RO e-TVA şi s-a extins Declaraţia D406-SAF-T la firmele mici de la 1 ianuarie 2025, informează aceeaşi sursă.

Numărul caselor de marcat conectate a înregistrat o depăşire cu 54% faţă de ţinta PNRR, dar aplicaţia RO e-TVA a generat 270.683 de notificări de conformare pentru diferenţe semnificative, fără a preciza câte au fost erori interne ale sistemului public, transmite sursa citată.

„Un raport de performanţă nu este un comunicat de presă. Publicul relevant are nevoie de date complete, nu de selecţii favorabile. Încurajez ANAF să publice, în completarea acestui raport, nivelul actual al gap-ului fiscal faţă de media europeană, rata de succes în litigii şi un calcul al costului de conformare generat de noile obligaţii digitale”, a declarat dr. Cornelia Năstase, CEO al CC Tax Advisory.