China - percepută mai favorabil decât SUA, în opinia publică

Percepţia publică faţă de cele două mari puteri economice ale lumii - SUA şi China - a suferit o schimbare notabilă. Sondajul privind atitudinea globală, realizat de Centrul de Cercetare Pew în primăvara acestui an, dezvăluie diferenţe semnificative în modul în care ţările percep China şi Statele Unite.

Visualcapitalist.com compară, utilizând datele Pew, atitudinea favorabilă faţă de ambele ţări în 36 de state, arătând unde a fost exprimat cel mai puternic sprijin public şi unde opiniile rămân împărţite semnificativ.

• Diferenţe regionale pronunţate

Sondajul global realizat de Pew arată diferenţe regionale pronunţate. Multe ţări din Africa, Asia de Sud-Est şi părţi din America Latină exprimă opinii mai favorabile despre China. SUA (percepute favorabil) conduc în nouă ţări: Brazilia, Ghana, Ungaria, India, Israel, Japonia, Filipine, Polonia şi Coreea de Sud.

• Diviziune pronunţată

Sondajul dezvăluie mai multe grupuri extinse. Democraţiile occidentale mai bogate rămân în general sceptice faţă de ambele ţări, Germania, Franţa, Suedia, Australia şi Olanda înregistrând scoruri de favorabilitate relativ scăzute pentru fiecare.

O mare parte a lumii în curs de dezvoltare se încadrează în eşantionul opus, unde China primeşte sprijin majoritar, în timp ce opiniile pozitive despre SUA sunt mai puţine. Pakistanul se remarcă printr-o opinie favorabilă de 90% despre China, faţă de numai 15% pentru Statele Unite.

Decalaje mari mai apar în Malaezia (75% vs. 19%) şi Indonezia (72% vs. 29%).

Mai multe ţări africane, inclusiv Ghana, Kenya şi Nigeria, exprimă opinii pozitive despre ambele puteri. Acest lucru sugerează că mulţi dintre cei chestionaţi consideră valoroasă menţinerea relaţiilor cu fiecare ţară, mai degrabă decât să le considere ca fiind reciproc exclusive.

• De ce s-a îmbunătăţit imaginea Chinei

Îmbunătăţirea percepţiei legate de China reflectă atât creşterea favorabilităţii faţă de Beijing, cât şi declinul opiniei pozitive faţă de Statele Unite, conform sursei citate. Informaţiile recente indică faptul că această inversare a fost deosebit de pronunţată în rândul mai multor parteneri comerciali americani de lungă durată, inclusiv Canada şi ţări din Europa.

Opinia publică rareori se bazează pe un singur aspect. Analiştii indică extinderea comerţului şi a angajamentului diplomatic chinez, alături de schimbarea percepţiilor asupra politicii externe şi a încrederii în SUA. Pe măsură ce ţările îşi adâncesc legăturile economice cu Beijingul, comerţul a devenit un factor din ce în ce mai important în relaţiile internaţionale. Unele ştiri publicate de BBC şi analizele Consiliului pentru Relaţii Externe sugerează, de asemenea, că multe ţări urmăresc relaţii pragmatice cu ambele puteri, echilibrând parteneriatele de securitate cu legături economice tot mai extinse cu China.

• Competiţie globală

Deşi China primeşte scoruri de favorabilitate mai mari în majoritatea ţărilor studiate, rezultatele nu se traduc neapărat direct într-o aliniere geopolitică.

În schimb, sondajul indică o lume din ce în ce mai multipolară în care influenţa economică, comerţul, diplomaţia şi percepţia publică contribuie la puterea globală. Pe măsură ce China îşi extinde prezenţa internaţională, iar SUA depun eforturi ca să menţină alianţe de lungă durată, concurenţa dintre cele două superputeri este măsurată din ce în ce mai mult nu doar în termeni economici şi militari, ci şi prin opinia publică globală.

• Economia Chinei - în cel mai slab avans din ultimii trei ani

Creşterea economică a Chinei a încetinit în al doilea trimestru din 2026, în pofida exporturilor puternice (susţinute de boom-ul global al inteligenţei artificiale), a accelerării producţiei industriale şi a revenirii peste aşteptări a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie, informează AFP, conform Agerpres.

În perioada aprilie-iunie 2026, Produsul intern brut (PIB) al celei de-a doua mari economii din lume a crescut cu 4,3% în ritm anual, a raportat, luna aceasta, Biroul Naţional de Statistică (BNS), o cifră sub estimările analiştilor, care mizau pe un avans de 4,5%. Este vorba de o încetinire semnificativă a economiei chineze după o creştere de 5% în primul trimestru. Beijingul şi-a stabilit pentru acest an o ţintă de creştere cuprinsă între 4,5% şi 5%.

China, care a făcut din exporturi un pilon al modelului său economic, se bazează încă foarte mult pe comerţul exterior pentru a-şi alimenta creşterea, într-un moment în care o scădere prelungită a sectorului imobiliar şi un consum slab continuă să o afecteze.

Cu toate acestea, tensiunile legate de conflictul dintre Statele Unite şi Iran au ameninţat această dinamică prin perturbarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, provocând creşterea preţurilor petrolului, cu riscul de a perturba lanţurile de aprovizionare globale şi având un impact negativ asupra cererii de bunuri chinezeşti.

”Există mulţi factori externi instabili şi incerţi, iar dezechilibrul intern dintre oferta abundentă şi cererea slabă persistă”, a comentat Biroul Naţional de Statistică, concluzionând: ”Bazele unei redresări economice trebuie, încă, consolidate”.

Pe de altă parte, alţi indicatori economici publicaţi recent arată o conjunctură mai bună. Astfel, producţia industrială a Chinei a crescut cu 5,3% în iunie 2026 comparativ cu luna iunie a anului trecut, accelerând mult mai brusc decât anticipaseră analiştii chestionaţi de Bloomberg (+4,6%), după un avans de 4,5% în luna mai.

De asemenea, vânzările cu amănuntul, un barometru al consumului, şi-au revenit în iunie (+1% faţă de anul precedent), în timp ce experţii se aşteptau la o nouă scădere după un declin de 0,6% în luna mai. Aceste date sugerează că cererea gospodăriilor, care fusese extrem de slabă, începe să se redreseze.