China şi Polonia - cei mai mari cumpărători de aur, în ultimii cinci ani

În condiţiile în care preţul aurului a crescut cu peste 230% din 2020 până în prezent, băncile centrale din întreaga lume au lansat unul dintre cele mai mari valuri de cumpărare de aur din istoria modernă.

Pentru multe ţări, lingourile au devenit mai mult decât un simplu hedging, respective un activ de rezervă strategic pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice, al volatilităţii valutare şi al eforturilor tot mai mari de diversificare în afara dolarului american, conform www.visualcapitalist.com.

Totuşi, nu toate ţările au urmat aceeaşi strategie: unele au acumulat masiv aur, în timp ce altele şi-au redus rezervele.

Sursa citată prezintă un clasament al ţărilor care au înregistrat cele mai mari achiziţii nete, respective cele mai mari reduceri ale rezervelor de aur în ultimii cinci ani, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului (WGC).

• China şi Europa de Est, lideri ai achiziţiilor de aur

Împreună, primii 15 cumpărători şi-au crescut rezervele cu aproape 2.000 de tone nete de aur în perioada 2020-2025, evidenţiind o schimbare majoră în strategia sectorului oficial.

China a înregistrat cea mai mare creştere a rezervelor de aur în această perioadă, adăugând peste 350 de tone. Această mişcare se aliniază cu eforturile de lungă durată ale Beijingului de a diversifica rezervele în afara dolarului american şi de a reduce expunerea la sistemele financiare occidentale, consolidând rolul aurului ca o ancoră neutră din punct de vedere politic în cadrul rezervelor globale.

Polonia urmează îndeaproape Chinei în clasament, sporindu-şi rezervele de aur cu peste 300 de tone, ca parte a unui efort pe termen lung de consolidare a securităţii monetare. Turcia şi India se clasează, de asemenea, printre principalii cumpărători, cu un plus de 251,8 tone, respectiv 245,3 tone. Ambele ţări se confruntă cu presiuni inflaţioniste persistente şi volatilitate valutară, ceea ce face ca aurul să fie un hedging atractiv în cadrul rezervelor oficiale.

• Pieţele emergente îşi intensifică achiziţiile

Dincolo de cei mai mari cumpărători, mai multe pieţe emergente au făcut achiziţii notabile. Brazilia a adăugat peste 100 de tone, iar Azerbaidjanul, prin fondul său suveran de investiţii, peste 83 de tone.

Japonia, Thailanda, Ungaria şi Singapore şi-au extins, de asemenea, rezervele, semnalând un interes global mai larg pentru aur ca activ de refugiu în perioadele de incertitudine economică.

• Cine şi-a redus stocurile de aur?

În timp ce multe bănci centrale îşi constituiau stocuri mari de aur, un grup mai mic şi-a redus expunerea la acest metal preţios, evidenţiind priorităţi diferite legate de rezerve.

Filipine a înregistrat cea mai mare reducere, de peste 65 de tone. Kazahstanul şi Sri Lanka au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative (-52, respectiv -19 tone) , reflectând adesea presiunile interne asupra lichidităţii sau reechilibrarea activă a rezervelor în perioadele de stres economic.

Mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Finlanda, au înregistrat reduceri modeste. Dinamica în cazul Elveţiei a fost nesemnificativă (-0,1), subliniind abordarea sa în general stabilă faţă de gestionarea aurului în comparaţie cu alţi cumpărătorii mai activ.

Per ansamblu, datele arată cum aurul s-a reafirmat ca o piatră de temelie a rezervelor globale, chiar dacă ţările adoptă căi complet diferite în pregătirea pentru un viitor monetar incert.

Amintim că, anul trecut, cererea de aur a atins un nivel record, în condiţiile în care îngrijorările legate de instabilitate şi schimburile comerciale au declanşat o creştere a investiţiilor, chiar dacă un şir de preţuri record i-au ţinut departe pe cumpărătorii de bijuterii.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunţat recent WGC.

WGC se aşteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu aur (ETF) şi la o cerere robustă de lingouri şi monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri şi monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiţii în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.