Comandantul-Şef al armatei israeliene: Israelul trebuie să se pregătească pentru o campanie militară prelungită împotriva Iranului

Israelul trebuie să se pregătească pentru o 'campanie prelungită' împotriva Iranului, a declarat şeful Statului Major al armatei israeliene (IDF), generalul Eyal Zamir, care a cerut populaţiei israeliene să se pregătească pentru 'zile dificile', la o săptămână după lansarea bombardamentelor asupra Iranului, transmit agenţiile AFP şi EFE.

'Ne pregătim pentru o gamă largă de evenimente posibile. Am lansat cea mai complexă campanie din istoria noastră pentru a elimina o ameninţare de o asemenea anvergură, împotriva unui inamic de o asemenea anvergură, prin urmare trebuie să fim pregătiţi pentru o campanie prelungită', a afirmat generalul Zamir, într-un mesaj video adresat 'cetăţenilor Israelului'.

'În ciuda progreselor semnificative, ne aşteaptă zile dificile', a avertizat el, la scurt timp după ce un nou val de rachete balistice lansate de Iran ca represalii au provocat peste 20 de răniţi şi au lovit în diferite puncte ale Israelului.

Armata israeliană a anunţat vineri după-amiază că a lansat la rândul ei un nou val de atacuri aeriene asupra centrului şi vestului Iranului, după ce ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a ordonat o intensificare a acestor bombardamente. Mai devreme, în jurul prânzului, un alt anunţ al armatei israeliene menţiona încheierea unui val anterior de atacuri împotriva a 35 de depozite de rachete şi componente ale infrastructurii de lansare a rachetelor balistice în zona oraşelor Tabriz şi Kermanshah, ambele în vestul Iranului.

Ministrul israelian al apărării a admis că printre scopurile acestei campanii militare se numără de asemenea subminarea regimului ayatollahului Ali Khamenei, pe lângă neutralizarea programului nuclear şi a stocurilor de rachete balistice iraniene.

Susţinând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat vinerea trecută o campanie puternică de atacuri aeriene care au ţintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan şi Fordo, precum şi centrala de la Arak, unde se află un reactor cu apă grea. De asemenea, au fost ucişi membri de rang înalt din rândul armatei iraniene şi Corpului Gardienilor Revoluţiei, precum şi cercetători din sectorul nuclear.

Bombardamentele israeliene au avariat grav uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat lovirea directă a halelor subterane ale uzinei nucleare de la Natanz în urma bombardamentelor israeliene.

De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate. În schimb, uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, amplasată la aproape o sută de metri în subteran sub un munte, nu a suferit daune sau acestea sunt minime. Pentru a lovi această uzină, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2, ceea ce ar necesita o implicare directă a SUA. Preşedintele american Donald Trump a transmis joi că va decide în 'două săptămâni' dacă SUA se alătură Israelului în compania militară împotriva Iranului.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu are dovezi conform cărora Iranul ar lucra la producerea unei arme nucleare, deşi a avertizat că nu poate garanta că programul nuclear al Iranului este exclusiv paşnic atât timp cât Teheranul nu răspunde la mai multe întrebări. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat, într-un interviu publicat vineri de postul CNN, că agenţia pe care o conduce nu a descoperit niciun indiciu în sprijinul acuzaţiei că Iranul ar lucra în prezent la fabricarea unei bombe nucleare.

Vorbind apoi în faţa Consiliului de Securitate al ONU, Rafael Grossi a avertizat din nou că 'atacuri armate asupra instalaţiilor nucleare nu trebuie să aibă loc niciodată şi ele pot provoca emisii radioactive cu consecinţe majore în interiorul şi în afara graniţelor statului atacat'.

El a subliniat că centrala atomoelectrică de la Bushehr 'este situl nuclear din Iran unde consecinţele unui atac ar fi cele mai grave', mai ales că acolo sunt stocate mii de tone de materiale nucleare, iar 'un impact direct ar elibera niveluri foarte ridicate de radioactivitate în mediu'.

Directorul general al AIEA a asigurat că această organizaţie poate garanta printr-un sistem de inspecţii incontestabile că Iranul nu dobândeşte capacitatea de a produce o armă nucleară. 'O soluţie diplomatică este posibilă dacă există voinţă politică. Elemente ale unui acord au fost discutate. AIEA poate garanta, printr-un sistem de inspecţii incontestabile, că armele nucleare nu vor fi dezvoltate în Iran', a punctat Rafael Grossi.

Dar premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că Israelul va continua campania militară împotriva Iranului până la atingerea obiectivelor. 'Obiectivul nostru este dublu: sectorul nuclear şi rachetele balistice. Le vom face să dispară. Suntem pe cale să încheiem această ameninţare', spus Netanyahu joi, în timp ce armata israeliană a susţinut că a distrus deja circa două treimi din lansatoarele iraniene de rachete balistice.