Comisia Europeană: Calitatea locurilor de muncă din UE s-a îmbunătăţit în ultimul deceniu

Calitatea locurilor de muncă din UE s-a îmbunătăţit în ultimul deceniu, potrivit raportului 2026 European Employment and Social Outlook, publicat marţi, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Raportul indică progrese în trei domenii: salarizare, securitatea locului de muncă şi timpul de lucru, conform aceleiaşi surse. Documentul arată că locurile de muncă de calitate superioară ajută la construirea unei economii puternice, productive şi competitive, potrivit comunicatului.

Raportul constată că locurile de muncă de calitate superioară pot creşte productivitatea prin îmbunătăţirea motivaţiei, reducerea fluctuaţiei personalului, încurajarea dezvoltării competenţelor şi sprijinirea unei mai bune organizări a muncii, conform comunicatului.

Raportul analizează şi provocările actuale, inclusiv încetinirea creşterii ocupării forţei de muncă, creşterea slabă a productivităţii şi presiunea asupra veniturilor gospodăriilor din cauza preţurilor mari la energie, potrivit documentului. El evidenţiază că deficitul de forţă de muncă este adesea mai pronunţat în locurile de muncă de calitate inferioară, arătând că îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă poate ajuta la atragerea şi menţinerea lucrătorilor acolo unde este cea mai mare nevoie, conform aceleiaşi surse. La rândul său, o productivitate mai mare poate ajuta la îmbunătăţirea salariilor şi a condiţiilor de muncă, potrivit comunicatului.

Mai târziu în acest an, Comisia va prezenta Legea privind locurile de muncă de calitate, după a doua fază de consultare a partenerilor sociali din UE, conform documentului.

Calitatea locurilor de muncă variază între ţări, sectoare şi ocupaţii

Calitatea locurilor de muncă diferă între sectoare, potrivit raportului. Este mai ridicată în sectoarele de importanţă strategică şi economică pentru UE, în special în producţie şi în sectoarele de servicii intensive în cunoaştere, conform aceleiaşi surse. Pe de altă parte, ocupaţiile cu deficit de forţă de muncă implică adesea programe mai atipice, locuri de muncă mai puţin sigure şi salarii mai mici, potrivit documentului.

Raportul arată că locurile de muncă de calitate superioară sunt mai frecvente în informaţii şi comunicaţii, finanţe şi asigurări, administraţie publică şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, conform comunicatului. Locurile de muncă de calitate inferioară se regăsesc mai des în cazare şi servicii alimentare, servicii administrative şi de sprijin şi unele locuri de muncă din servicii cu calificare redusă, potrivit aceleiaşi surse. În plus, diferenţele persistă între statele membre, unele ţări înregistrând deteriorări la două sau mai multe indicatori de calitate a locurilor de muncă în ultimul deceniu, chiar dacă tendinţa generală la nivelul UE a rămas pozitivă, conform documentului.

Salariile şi productivitatea merg mână în mână

Raportul arată că salariile pot continua să crească doar dacă companiile devin mai productive, potrivit comunicatului. În acelaşi timp, salariile mai mari, în special salariile minime, pot încuraja companiile să investească şi să inoveze în loc să concureze pe costuri scăzute cu forţa de muncă, conform aceleiaşi surse. De la adoptarea Directivei UE privind salariile minime, salariile minime au crescut, în special în statele membre cu niveluri salariale mai scăzute şi cu mai mulţi salariaţi cu salariu minim, potrivit documentului.

Tehnologia şi AI schimbă munca

Inteligenţa artificială poate stimula productivitatea şi calitatea locurilor de muncă, ajutând lucrătorii să se concentreze pe sarcini mai valoroase şi să dezvolte noi competenţe, potrivit raportului. Dar efectele ei vor depinde de modul în care este introdusă şi guvernată, conform aceleiaşi surse. Raportul evidenţiază că AI poate pune presiune pe cererea de muncă în unele locuri de muncă de nivel de intrare şi de rutină şi poate afecta salariile şi condiţiile de muncă, potrivit documentului. Acest lucru face ca reprezentarea lucrătorilor, politicile de competenţe şi dialogul social să fie din ce în ce mai importante, conform comunicatului.

Cercetările emergente sugerează, de asemenea, că o dependenţă mai mare de instrumentele automatizate ar putea slăbi gândirea critică, reduce învăţarea prin practică şi creşte nevoia de supraveghere umană, potrivit raportului. Lucrătorii mai puţin experimentaţi văd adesea cele mai mari câştiguri imediate de productivitate prin utilizarea AI, conform aceleiaşi surse. Cu toate acestea, ei pot fi, de asemenea, mai puţin capabili să detecteze erorile, ceea ce ar putea lărgi decalajele de competenţe, potrivit documentului.

Tendinţe de ocupare şi sociale

Aşa cum prevede Tratatul, raportul analizează şi tendinţele mai largi de ocupare şi sociale din UE, potrivit comunicatului. El arată că piaţa muncii din UE a rămas rezilientă, conform aceleiaşi surse. În 2025, rata de ocupare a ajuns la 76,1%, în timp ce şomajul a rămas la un minim istoric de 6%, potrivit documentului.

Pentru 2026, raportul se bazează pe analiza Comisiei care arată că şocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu este probabil să încetinească creşterea ocupării forţei de muncă, dar nu să o oprească, conform comunicatului. Aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puţine sunt aşteptate să fie create în 2026, potrivit aceleiaşi surse. Chiar şi aşa, perspectivele indică o angajare mai lentă, mai degrabă decât o recesiune accentuată, deoarece angajatorii sunt aşteptaţi să îşi păstreze lucrătorii, conform documentului. În 2026, salariile reale sunt cu 1,4% peste nivelurile lor dinainte de pandemia de COVID-19, după recuperarea pierderilor din 2022 şi 2023 în majoritatea statelor membre, potrivit comunicatului.

Context

Raportul 2026 European Employment and Social Outlook se bazează pe Cadrul privind calitatea locurilor de muncă al Comitetului pentru Ocupare, care defineşte diferitele dimensiuni ale calităţii locurilor de muncă, conform documentului. El arată de ce calitatea locurilor de muncă ar trebui să fie centrală în răspunsul Europei la schimbările economice pe termen lung, creşterea scăzută a productivităţii, îmbătrânire, deficitul de forţă de muncă şi tranziţiile verde şi digitală, potrivit aceleiaşi surse.

Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, a declarat că piaţa muncii din Europa rămâne puternică, potrivit comunicatului. Ea a arătat că salariile au revenit la nivelurile dinainte de pandemie, dar că creşterea ocupării forţei de muncă încetineşte, reducerea sărăciei nu corespunde încă ambiţiei, iar preţurile mari la energie apasă în special gospodăriile cu venituri mici, conform aceleiaşi surse. Mînzatu a spus că instituţiile sunt angajate să creeze mai multe locuri de muncă de înaltă calitate în UE şi că, prin viitoarea Lege privind locurile de muncă de calitate, îşi doresc să se asigure că munca este disponibilă, corectă, sigură şi recompensatoare pentru toată lumea, potrivit documentului.