Comisia Europeană prevede o creştere economică de 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024 în România

G.D.
Internaţional / 14 noiembrie 2022

Comisia Europeană prevede o creştere economică de 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024 în România

După un an 2022 cu o creştere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va creşte cu aproximativ 2 % în următorii ani, din cauza inflaţiei în urcare, a înăspririi condiţiilor financiare şi a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim la sfârşitul anului 2022 şi că va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Şomajul se va menţine la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate şi a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creşteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.

Potrivit sursei citate, în ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creştere cu 5,8 % în 2022, cu 1,8 % în 2023 şi cu 2,2 % în 2024. În privinţa riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluţie negativă, deoarece întârzierile în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă al României ar putea reduce investiţiile şi creşterea economică.

După o primă jumătate a anului puternică, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Şocurile declanşate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează cererea mondială şi consolidează presiunile inflaţioniste la nivel mondial. UE se numără printre cele mai expuse economii avansate, din cauza proximităţii sale geografice faţă de război şi a dependenţei puternice de importurile de gaze din Rusia. Criza energetică erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor şi afectează producţia. Percepţia generală asupra economiei a scăzut semnificativ. Prin urmare, deşi se preconizează că creşterea în 2022 va fi mai bună decât se preconizase anterior, perspectivele pentru 2023 sunt semnificativ mai slabe în ceea ce priveşte creşterea economică şi mai ridicate în ceea ce priveşte inflaţia în comparaţie cu previziunile intermediare ale Comisiei din vara acestui an.

Creşterea PIB-ului real în UE a surprins prin creşterea sa în prima jumătate a anului 2022, întrucât consumatorii şi-au reluat puternic cheltuielile, în special pentru servicii, în urma relaxării măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. Expansiunea a continuat în trimestrul III, deşi într-un ritm considerabil mai lent.

Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra preţurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab şi al unor condiţii de finanţare mai stricte, se preconizează că UE, zona euro şi majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului. Cu toate acestea, dinamica puternică din 2021 şi creşterea puternică din prima jumătate a anului urmează să ducă la creşterea PIB-ului real în 2022 în ansamblu la 3,3 % în UE (3,2 % în zona euro) - cu mult peste nivelul de 2,7 % preconizat în previziunile intermediare din vară.

Pe măsură ce inflaţia continuă să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale gospodăriilor populaţiei, se preconizează că în trimestrul I al anului 2023 activitatea economică va continua să se contracte. Se preconizează că creşterea economică va reveni în Europa în primăvară, deoarece inflaţia îşi relaxează treptat influenţa asupra economiei. Cu toate acestea, având în vedere dificultăţile puternice care frânează în continuare cererea, activitatea economică va fi modestă, creşterea PIB ajungând la 0,3 % în 2023 în ansamblu, atât în UE, cât şi în zona euro.

Se preconizează că, până în 2024, creşterea economică îşi va recâştiga treptat forţa, ajungând în medie la 1,6 % în UE şi la 1,5 % în zona euro, subliniază sursa citată.

Se preconizează că valorile inflaţiei mai ridicate decât cele preconizate în primele zece luni ale anului 2022 şi presiunile tot mai mari asupra preţurilor au dus la creşterea inflaţiei la sfârşitul anului şi au ridicat rata anuală a inflaţiei la 9,3 % în UE şi la 8,5 % în zona euro. Se preconizează că inflaţia va scădea în 2023, dar va rămâne ridicată la 7,0 % în UE şi la 6,1 % în zona euro, înainte de a se tempera la 3,0 % şi, respectiv, 2,6 % în 2024.

În comparaţie cu previziunile intermediare din vară, aceasta reprezintă o revizuire în sens ascendent de aproape un punct procentual pentru 2022 şi de peste două puncte procentuale în 2023. Revizuirile reflectă în principal preţuri cu ridicata semnificativ mai mari la gaze şi energie electrică, care exercită presiuni asupra preţurilor cu amănuntul la energie, precum şi asupra majorităţii bunurilor şi serviciilor din coşul de consum.

În pofida mediului dificil, piaţa forţei de muncă a continuat să aibă performanţe solide, înregistrând cel mai ridicat nivel de ocupare a forţei de muncă şi de participare, în timp ce şomajul a rămas la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Expansiunea economică puternică a determinat angajarea a încă două milioane de persoane în prima jumătate a anului 2022, ceea ce a dus la creşterea numărului de persoane angajate în UE la un nivel record de 213,4 milioane. Rata şomajului a rămas la un nivel minim record de 6,0 % în septembrie.

Se preconizează că pieţele forţei de muncă vor reacţiona cu întârziere la încetinirea activităţii economice, dar vor rămâne reziliente. Creşterea ocupării forţei de muncă în UE este estimată la 1,8 % în 2022, înainte de a stagna în 2023 şi de a se apropia moderat de 0,4 % în 2024.

Ratele şomajului în UE sunt estimate la 6,2 % în 2022, 6,5 % în 2023 şi 6,4 % în 2024.

Creşterea nominală puternică în primele trei trimestre ale anului şi eliminarea treptată a sprijinului legat de pandemie au determinat o reducere suplimentară a deficitelor publice în 2022, în pofida noilor măsuri adoptate pentru a atenua impactul creşterii preţurilor la energie asupra gospodăriilor şi întreprinderilor. După ce a scăzut la 4,6 % din PIB în 2021 (5,1 % în zona euro), se preconizează că deficitul în UE va continua să scadă la 3,4 % din PIB în acest an (3,5 % în zona euro).

Cu toate acestea, în 2023, deficitul public agregat va creşte din nou uşor (la 3,6 % în UE şi la 3,7 % în zona euro), pe măsură ce activitatea economică se deteriorează, cheltuielile cu dobânzile cresc, iar guvernele extind sau introduc noi măsuri discreţionare pentru a atenua impactul preţurilor ridicate ale energiei. Retragerea planificată a acestora în cursul anului 2023 şi reluarea creşterii economice ar trebui să reducă ulterior presiunea asupra bugetelor publice. Prin urmare, deficitul este estimat la 3,2 % din PIB în UE şi la 3,3 % în zona euro în 2024.

În perioada analizată în previziuni, se preconizează o reducere suplimentară a ponderii a datoriei publice în produsul intern brut în UE, de la 89,4 % din PIB în 2021 la 84,1 % din PIB în 2024 (şi de la 97,1 % la 91,4 % în zona euro).

Perspectivele economice rămân marcate de un grad excepţional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potenţialul apariţiei unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat.

Cea mai mare ameninţare este reprezentată de evoluţiile negative de pe piaţa gazelor şi de riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct şi indirect la noi şocuri asupra altor pieţe de mărfuri care reacţionează la tensiunile geopolitice.

Inflaţia de lungă durată şi eventualele ajustări dezordonate de pe pieţele financiare mondiale la noul mediu cu rate ridicate ale dobânzii rămân, de asemenea, factori de risc importanţi. Ambele sunt amplificate de potenţialul de neconcordanţă între obiectivele de politică bugetară şi cele de politică monetară, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro