CONFERINŢA „REIT-URILE - CHEIA FINANŢĂRII INTELIGENTE A ROMÂNIEI” Liviu Tănase, vicepreşedinte CAIR: "Reglementarea REIT-urilor deschide o piaţă unde investitorii vor aloca resurse”

Reglementarea REIT-urilor deschide o piaţă unde investitorii vor aloca resurse, a declarat Liviu Tănase, vicepreşedinte Regiunea Sud-Est, Confederaţia Antreprenorilor şi Investitorilor din România (CAIR).

Domnul Liviu Tănase a precizat: „În momentul de faţă, sectorul de construcţii se uită cu stres la modul în care se derulează economia naţională şi vedeţi că suferim contractări; contractări în diverse zone, contractări de proiecte care suferă în momentul de faţă, finanţările sunt destul de limitative, iar această reglementare a REIT-urilor oferă posibilitatea de a accesa o piaţă unde poţi să îţi diversifici activitatea.

REIT-urile, din punctul nostru de vedere, nu se rezumă doar la dezvoltarea imobiliară, la sectorul de locuinţe, să spunem aşa. REIT-ul se pretează foarte bine la dezvoltarea de infrastructuri imobile, în sens larg: reţele electrice, centre de date, şi este foarte bine că urmărim finanţarea infrastructurii prin intermediul acestor platforme de investiţii.

Piaţa de capital este o resursă care ne poate ajuta să ne dezvoltăm infrastructura necesară traiului de zi cu zi. Da, este nevoie ca această zonă de reglementare să o încrucişăm şi cu alte zone, cum ar fi parteneriatul public-privat, şi să oferim acces acestor vehicule de investiţii la lucrări de infrastructură, într-un sens mai larg. Am participat la întâlnirea de astăzi (n.red. - de luni), la acest eveniment, de la prima oră şi mă aşteptam să văd mai mult entuziasm politic. Din păcate, această iniţiativă, în momentul de faţă, stagnează şi cred că aici ţine de noi toţi să o putem stimula, să o putem încuraja, pentru a avea o evoluţie pozitivă”.

Domnia sa a afirmat că nu ştie despre ce impact negativ poate fi vorba, deoarece REIT-urile vor aduce noi investiţii.

Liviu Tănase a spus: „Până la urmă, discutăm despre obiective noi de investiţii. Poate, într-adevăr, sunt anumite zone pe care ar trebui să le limităm, cum ar fi tranzacţiile imobiliare, dar partea aceasta de asset management este clar necesară, iar investiţiile în infrastructură sunt absolut necesare în momentul de faţă. Am văzut cu surprindere avizul din Comisia de Buget şi din cea pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, unde avem un ultim paragraf în pagină în care este menţionat acest impact negativ, dar şi politica actuală a Guvernului în ideea de a elimina toate facilităţile fiscale. Ori noi, în sectorul de construcţii, dar şi în sectorul agricol, am fost destul de afectaţi. Facilităţile fiscale care uşurau componenta de taxe aplicată asupra salariilor au fost eliminate. Cu toate că parteneriatul şi protocolul încheiat cu Guvernul prevedeau ca acest cadru de scutire să acopere o perioadă de 10 ani, ne-am trezit anul trecut că facilitatea fiscală trebuie eliminată şi a trebuit să facem ajustări bugetare în zona de salarii. Au făcut-o şi colegii din sectorul agricol. Acum, discutând despre investiţii şi, de fapt, aceasta este nevoia pe care o avem în momentul de faţă în România, vedem că se generează un «impact negativ». Cred că ar trebui totuşi să evaluăm împreună cu autorităţile guvernamentale modul în care este evaluat acest impact negativ, pentru că, în momentul de faţă, avem doar o teorie. (...) Acest impact negativ se măsoară totuşi prin analizarea companiilor listate deja la bursă şi potenţialul de venit care poate deveni neimpozabil. Acesta este calculul bugetar pe care practic îl realizăm, ca să determinăm ceea ce se pierde din bugetul de stat. Cred că acest lucru trebuie realizat de Ministerul Finanţelor”.

Reprezentantul Confederaţiei Antreprenorilor şi Investitorilor din România a precizat că organizaţia patronală are trei sectoare de activitate principale: construcţii, agricol şi ospitalitate. Sectorul construcţiilor are şi subsectoare de activitate, cum este, de exemplu, energia verde, unde activează companiile Transelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, cu toate activităţile acestora, inclusiv proiectele privind realizarea unor capacităţi noi de producţie a energiei, de stocare a energiei, dar şi de modernizare a reţelelor de transport.

Liviu Tănase a mai menţionat că, pentru debirocratizarea procesului de autorizare a unei construcţii, în Camera Deputaţilor se află o iniţiativă legislativă - Codul de amenajare a teritoriului şi urbanismul în construcţii, care va consolida toate normele legale din domeniul construcţiilor şi va oferi simplificări, numai că, din păcate, chiar dacă actul normativ este un jalon în PNRR, acest cod, adoptarea lui trenează şi nu se ştie când va trece de Parlament.

Domnia sa a mai vorbit şi despre sectorul agricol, unde preocuparea principală, în acest moment, pare a fi consolidarea fondului funciar şi nu a activităţii depuse de operatorii economici.

„Vorbim despre preocuparea de a achiziţiona teren, de a dezvolta infrastructură şi deja preţurile au căpătat o dimensiune speculativă. Toate aceste REIT-uri vin în acest sector imobiliar, astfel încât fermierul să se ocupe de activitatea lui principală şi să acţioneze pe această verticală a valorii adăugate, adică să dezvolte efectiv capacitate în procesare”, a concluzionat Liviu Tănase.

Citeşte CONFERINŢA „REIT-URILE - CHEIA FINANŢĂRII INTELIGENTE A ROMÂNIEI” Societăţile pentru Investiţii Imobiliare - un pas strategic pentru atragerea capitalului în economia noastră