Adoptarea legislaţiei privind Societăţile pentru Investiţii Imobiliare (REIT-uri) este văzută de reprezentanţi ai dezvoltatorilor imobiliari, ai pieţei de capital şi ai mediului de afaceri drept un potenţial motor pentru mobilizarea capitalului local şi atragerea de noi investiţii. Aceste vehicule pot direcţiona economiile populaţiei şi capitalul instituţional către proiecte imobiliare, de infrastructură sau agricole, oferind totodată investitorilor protecţie în faţa inflaţiei. În acelaşi timp, noul cadru legislativ este considerat o oportunitate pentru dezvoltarea sectorului imobiliar şi creşterea veniturilor bugetare, inclusiv prin implicarea entităţilor publice şi extinderea accesului la finanţare, conform opiniilor exprimate în cadrul conferinţei „REIT-urile - cheia finanţării inteligente a României”, organizată de ziarul BURSA.
În opinia lui Adrian Tănase, CFO al companiei Star Residence Invest, produsele care vor fi generate în baza legislaţiei privind societăţile de investiţii imobiliare constituie o oportunitate pentru mobilizarea capitalului local.
”Sectorul imobiliar reprezintă o diversificare necesară pentru portofoliul oricărui investitor, deoarece activele de acest tip reacţionează diferit la inflaţie. Acestea ar trebui să se regăsească inclusiv în portofoliile fondurilor de pensii locale. Prin această lege şi prin produsele care vor apărea pe piaţă, trebuie să generăm o mobilizare a capitalului local (...). În regiune, există deja o diferenţiere a acestei mobilizări a capitalului. Este necesar ca şi în România să avem un model asemănător cu cel din Cehia sau Ungaria, pentru a nu pierde această oportunitate într-un sector cu multiple efecte pozitive în economia noastră. Fiind o economie emergentă, acest instrument ar putea acoperi sectoare esenţiale precum infrastructura şi agricultura, dar şi alte tipuri de active cu impact economic semnificativ”, a spus Adrian Tănase.
Dan Sebastian Câmpeanu, CEO Impact Developer & Contractor, consideră că REIT-urile pot da un impuls puternic nu doar sectorului construcţiilor, ci întregii economii naţionale.
„Viitoarea lege a REIT-urilor cred că este cea mai bună veste pe care sectorul imobiliar rezidenţial a primit-o în ultima vreme. Aşa cum ştiţi, după eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi după eliminarea cotei reduse de TVA pentru apartamentele la preţuri accesibile, măsuri care au impactat într-un mod puţin negativ sectorul, acum legea REIT-urilor vine să dea un boost întregii industrii. Citind proiectul de lege, îmi dau seama că REIT-urile vor avea un potenţial foarte mare de a atrage capital, atât capital autohton, cât şi capital extern”, a spus Dan Sebastian Câmpeanu.
Liviu Tănase, vicepreşedinte Regiunea Sud-Est al Confederaţiei Antreprenorilor şi Investitorilor din România, a punctat că REIT-urile nu se rezumă doar la dezvoltarea de locuinţe. ”REIT-ul se pretează foarte bine la dezvoltarea de infrastructuri imobile, în sens larg: reţele electrice, centre de date, şi este foarte bine că urmărim finanţarea infrastructurii prin intermediul acestor platforme de investiţii”, a spus Liviu Tănase.
Georgian Marcu, fondatorul agenţiei imobiliare specializate în proprietăţi de lux, Green Angels, consideră că o legislaţie pentru REIT-uri, susţinută de transparenţă şi debirocratizare, va facilita apariţia mai multor proprietăţi în piaţă, se vor realiza mai multe tranzacţii şi mai multă forţă de muncă va fi implicată, ceea ce va aduce venituri suplimentare la buget,
Sorin Preda, CEO şi fondator al Global Vision, este de părere că legislaţia aferentă REIT-urilor trebuie adoptată cât mai repede în ţara noastră.
”Adoptarea legislaţiei REIT vine să anticipeze, cumva, plasarea unui capital care astăzi stă în bănci, la dobânzi mici, în nişte produse care îţi oferă hedging împotriva inflaţiei, pentru că economiile de război asta vor face - vor genera inflaţie pe termen mediu-lung. Din acest punct de vedere, cred că legislaţia REIT trebuie adoptată rapid. Este o măsură de protecţie a banilor populaţiei, pentru că aceste contracte de închiriere pe termen mediu-lung care stau în spatele acestui model au indexare cu inflaţia şi, în general, sunt contracte încheiate în euro sau în valute străine puternice. Nu este o chestiune dacă trebuie adoptată legislaţia REIT, ea trebuie adoptată cât mai repede”, a spus Sorin Preda.
Entităţile publice pot atrage finanţare prin mecanismele pieţei de capital pentru noi proiecte, folosind REIT-uri, consideră Laurenţiu Căpcănaru, broker în cadrul Goldring. ”Legea prevede că entităţile publice pot să facă REIT-uri. Asta înseamnă că primăriile, societăţi comerciale de stat sau alte UAT-uri, care au active subutilizate, dar care au nevoie de bani pentru dezvoltare, pot folosi activele pe care le deţin şi pot atrage bani, într-un mod transparent, de pe bursă, pentru dezvoltarea de noi obiective”, a spus brokerul.
Teofil Dascălu, CEO & Fondator Frizon Group, susţine că introducerea vehiculelor de tip REIT poate aduce o schimbare semnificativă în modul de finanţare a agriculturii, în contextul în care valoarea terenurilor a crescut considerabil în ultimii ani.
”Am început agricultura acum 16 ani, când terenul agricol era 300 de euro hectarul, astăzi vorbim de un hectar agricol la 12.000 de euro şi dacă i-am pune irigaţii, i-am pune desecare, am face culturi de tomate sau altele, probabil hectarul ar fi 100.000 de euro. Deci, din punct de vedere investiţional, este extraordinar de important ca agricultura să fie în vizor şi să fie o perspectivă”, a spus Teofil Dascălu.
Recent, Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, ce are doar rol consultativ, a emis un aviz nefavorabil proiectului de lege, invocând un posibil impact negativ asupra veniturilor bugetare, determinat probabil de scutirea de impozit pe profit. În aceste condiţii, Federaţia Investitorilor şi Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) îşi propune să elaboreze un studiu de impact care să arate că implementarea legii REIT-urilor nu va genera pierderi la bugetul de stat, conform declaraţiilor lui Mugurel Rădulescu, Directorul Executiv al FIDES.
”Am urmărit îndeaproape procesul legislativ şi am participat direct la dezbaterile din Comisia Economică, unde discuţiile s-au axat pe impactul, calitatea şi perspectivele acestei legi. Deşi reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară, prezenţi în sală, ar fi susţinut prevederile în forma discutată la comisie, s-a decis în final solicitarea punctului de vedere al Guvernului, mai precis al Ministerului Finanţelor. Cred că putem cu toţii să contribuim decisiv la convingerea Ministerului Finanţelor şi a celorlalţi decidenţi că această iniţiativă este extrem de utilă pentru politica publică din România”, a spus Mugurel Rădulescu.
În prezent, proiectul de lege se află în procedură la Camera Deputaţilor, fiind trimis pentru raport la comisiile permanente, care urmează să întocmească raportul înainte de dezbaterea şi votul în plen.
















































Opinia Cititorului