CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Statul administrează defectuos piaţa energiei

Pentru ca piaţa din energie să fie performantă în ţara noastră, este nevoie ca statul să o administreze ca un adevărat profesionist, fără imixtiuni legislative brutale, şi să lase companiile să facă investiţiile de care au nevoie pentru a rămâne competitive şi pentru a asigura necesarul de energie al României, au afirmat participanţii la cea de-a XIII-a ediţie a conferinţei "Energia în priză”, organizată de grupul de presă BURSA.

În deschidere, Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers, a arătat: "Unul din cele mai importante aspecte pentru sectorul energetic este cel legat de investiţii. Aici deschidem o sumedenie de drumuri în acest hăţiş al investiţiilor: modernizarea flotei de generare, modernizarea şi aducerea la zi a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice. Va trebui să trecem la o digitalizare amplă a acestor reţele pentru a putea să răspundem provocărilor următorului deceniu de energie”.

Domnia sa a precizat că pentru realizarea acestor investiţii este nevoie de bani. Numai că bani nu prea mai sunt, deşi au fost, dar statul în loc să îi folosească în scopurile stabilite prin lege, i-a folosit în alte direcţii.

Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, a exemplificat acest aspect cu sumele pe care companiile prinse în ordonanţele cu plafonarea preţurilor la energie au fost obligate să le plătească la Fondul de Tranziţie, sume care nu au fost utilizate de guvern aşa cum stabilea legea la decontarea schemei de compensare-plafonare.

"Companiile au plătit către stat 80%, apoi 100% din preţul pe care îl obţineau peste preţul de 450 lei MWh şi apoi 400 lei MWh, în perioada 2022-2025, sume ce acopereau cel puţin încă o dată toate datoriile pe care statul le are sau mai bine zis ar fi trebuit să fie plătite către furnizori prin schema de plafonare. Unde sunt sau unde s-au dus şi cum s-au folosit aceste resurse financiare? Dacă sumele ar fi fost folosite în scopul pentru care au fost colectate, potrivit legii date tot de către guvern, deficitul bugetar ar fi fost mai mic”, a afirmat Silvia Vlăsceanu,

La rândul său, Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, a explicat acuzaţiile aduse la adresa furnizorilor referitoare la faptul că "importăm scump, exportăm ieftin”.

Domnul Urluescu a arătat: „Importurile şi exporturile se fac foarte simplu, energia se duce de la un preţ mic la un pret mare. Energia noastră este mai scumpă decât a vecinilor. Există momente în care importăm energie, dar în acele momente sunt unităţi de producţie la noi care stau pentru că sunt foarte scumpe şi nu mai intră în piaţă din cauza importurilor. În energie preţul diferă de la un sfert de oră la altul”.

Această stare de lucruri a determinat participanţii la pieţele financiare şi energetice din ţara noastră să aibă pretenţii modeste din partea legiuitorului, respectiv "să nu pună beţe în roate”, potrivit lui Septimiu Stoica, preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri.

Domnia sa a afirmat: "Ca să avem o piaţă cu adevărat performantă, cred că trebuie să existe trei vectori care să se manifeste pozitiv. Când vorbesc de piaţă mă refer la piaţa instituţionalizată, care se identifică de regulă cu bursa sau, în domeniul energiei, se foloseşte mai degrabă sintagma piaţă centralizată. În primul rând, este necesar ca cel care administrează piaţa să fie un profesionist şi să nu se mulţumească cu ceea ce poate să înfăptuiască rapid, ci să încerce să ghicească nevoile, tendinţele, să se alinieze la ele, să vorbească cu cei care tranzacţionează pe pieţele respective. Să încerce să le pună la dispoziţie tot instrumentarul care ar putea să fie necesar respectivei pieţe”.

• România în tranziţie energetică: proiectele pentru capacităţile eoliene şi fotovoltaice, în plină dezvoltare

Principala garanţie de securitate pe care şi-o poate asigura România este să lase mediul de business să investească în capacităţi de generare - fie că vorbim de energie simplă sau de energie curată, a spus Mihai Macarie, secretar general în cadrul Centrului Român al Energiei

Domnia sa a afirmat: "Toate investiţiile trebuie privite în cheia securităţii energetice, în contextul pe care-l traversăm în prezent. Am traversat o perioadă de cinci ani de zile în care România şi Uniunea Europeană au trecut prin multiple crize: criză sanitară, criză pandemică, criză economică, iar acum avem o criză militară. O criză energetică, care a determinat cele mai mari niveluri de preţuri din câte ţinem minte. Suntem la trei ani de la invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, un război injust, care ne-a arătat vulnerabilităţile pe care le are Uniunea Europeană şi România atunci când depinde de un furnizor major de energie. Un furnizor care acum nu mai este un partener de încredere pentru România. Iar toate statele membre ale Uniunii Europene au fost nevoite să-şi găsească surse şi rute alternative de transport”.

Iar tranziţia energetică chiar are loc în ţara noastră, potrivit doamnei Irene Mihai, Policy Officer al Asociaţiei Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), care explică: "Avem nevoie de energie în prezent, iar toate proiectele despre care se tot vorbeşte sunt pe termen lung şi de aceea trebuie să accelerăm pedala tranziţiei. Călcăm pedala tranziţiei şi dezvoltăm mai multe proiecte regenerabile. (...) Tranziţia, aşa cum se întâmplă la momentul actual, cu sincope, cu erori, cu probleme, are un efect tangibil. Efectele se simt şi se văd. În România, energia fotovoltaică acoperă, în prezent, între o treime şi o pătrime din necesarul de consum zilnic pe perioada diurnă. Avem în sistem aproximativ 2,9 gigawaţi, exceptând prosumatorii. Dacă 2,9 gigawaţi acoperă o treime/o pătrime din necesarul de consum, imaginaţi-vă ce se va întâmpla în momentul în care vom avea toate capacităţile aflate acum în dezvoltare operaţională. Numai anul acesta sunt în construcţie, în stadii avansate, proiecte fotovoltaice de 1,6 gigawaţi. Pentru anul viitor sunt date aproximativ similare. Proiectele de energie fotovoltaică se materializează”.

Cu toate acestea, un proiect eolian are nevoie de cinci ani până să înceapă producţia, timp în care apar diferite schimbări macroeconomice sau politice, a spus Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.

Domnia sa a afirmat: "Se întâmplă ceva la nivel naţional, se întâmplă ceva la nivel regional, sunt schimbări politice, schimbări de paradigmă, apar reglementări în diverse direcţii şi trebuie, din momentul în care ai început, să reuşeşti tot timpul să adaptezi proiectul respectiv la aceste schimbări. Prin urmare, provocarea numărul unu este cum faci ca proiectele care au o astfel de durată să fie menţinute, din punctul de vedere al fundamentului investiţional, peste un anumit nivel care să fie de interes pentru unii investitori”.

Practic, starea actuală a sistemului energetic este rodul unor decenii de conlucrări profesionale între specialiştii în energie şi practicienii în insolvenţă, aşa cum a concluzionat Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL, dezbaterile din cadrul conferinţei "Energia în priză”.

Despre toate aceste aspect, vă invităm să aflaţi mai multe din articolele din ediţia de astăzi a ziarului BURSA.