Copernicus: August 2026, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global

August 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global, cu o temperatură medie a aerului la suprafaţă de 16,96 grade Celsius, potrivit celui mai recent raport al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), gestionat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). În aceeaşi perioadă, temperatura suprafeţei oceanelor din zona extrapolară a atins un nou record, în timp ce mai multe regiuni europene, inclusiv România, s-au confruntat cu secetă severă.

Temperatura medie globală a aerului la suprafaţă a fost cu 0,85 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020. August 2026 a depăşit astfel recordul comun stabilit în august 2023 şi august 2024. Luna a fost, de asemenea, cea mai caldă lună calendaristică înregistrată vreodată, la egalitate cu iulie 2023. Raportul Copernicus arată că temperatura din august a fost cu 1,65 grade Celsius peste media estimată pentru perioada preindustrială 1850-1900. Este prima lună începând din noiembrie 2025 în care temperatura medie globală a depăşit cu mai mult de 1,5 grade Celsius nivelul preindustrial de referinţă. Perioada iunie-august 2026 a fost, la rândul său, cea mai caldă vară înregistrată la nivel global, la egalitate cu vara anului 2024.

• Recorduri şi în temperatura oceanelor

Încălzirea nu s-a limitat la uscat. Temperatura medie a suprafeţei mării în oceanele extrapolare, între 60 grade Sud şi 60 grade Nord, a ajuns în august la 21,07 grade Celsius, cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună. Recordul anterior pentru luna august era de 20,98 grade Celsius şi fusese stabilit în 2023. Temperatura medie a suprafeţei mării în această zonă a fost, de asemenea, la egalitate cu cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru toate lunile calendaristice, egalând recordul din martie 2024. O valoare zilnică record de 21,11 grade Celsius a fost înregistrată, totodată, pentru temperatura globală a suprafeţei mării în zona extrapolară.

• El Niño se intensifică în Pacific

Temperaturile suprafeţei mării au rămas excepţional de ridicate în mare parte din Pacificul tropical, unde condiţiile de El Niño continuă să se intensifice. Potrivit raportului Copernicus, fenomenul ar putea deveni unul dintre cele mai puternice evenimente El Niño înregistrate vreodată. Efectele sunt deja vizibile la nivel terestru. Specialiştii arată că aceste condiţii favorizează intensificarea incendiilor sezoniere din Indonezia, potrivit Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS). În Europa, temperaturile suprafeţei mării au atins valori record pentru luna august de-a lungul coastei Atlanticului şi în vestul Mediteranei, în asociere cu condiţii extinse de caniculă marină puternică sau severă.

• Europa de Vest, cea mai caldă vară din istorie

August a marcat sfârşitul celei mai calde veri înregistrate vreodată în Europa de Vest, recordul depăşind precedentul stabilit în 2003. La nivelul întregului continent, temperatura medie din august a fost de 20,26 grade Celsius, cu 1,10 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020. August 2026 a fost astfel al patrulea cel mai cald august înregistrat în Europa. Pe ansamblul sezonului, vara 2026 a fost a treia cea mai caldă din istoria măsurătorilor europene, după 2024 şi 2022. Europa de Vest a fost afectată de o succesiune de valuri de căldură excepţional de timpurii, persistente şi intense, care au început încă din luna mai. „Regiunea a înregistrat, de asemenea, noi valuri de căldură în august, continuând o perioadă excepţională de căldură extremă care a început în luna mai”, arată raportul Copernicus.

• România, printre ţările afectate de secetă severă

În paralel cu temperaturile ridicate, o mare parte din Europa de Vest şi Centrală, sudul Scandinaviei şi sud-estul Europei s-au confruntat cu condiţii mult mai uscate decât media în timpul verii. Deficitul de precipitaţii, mai pronunţat în regiunile vestice în iunie, s-a deplasat progresiv către est pe parcursul sezonului. Raportul Copernicus menţionează explicit condiţii severe de secetă în Franţa, Regatul Unit, Ungaria, România şi Serbia.

„O mare parte a regiunii, precum şi zone întinse din Europa Centrală şi de Est, s-au confruntat, de asemenea, cu o secetă generalizată în luna august, care, în unele cazuri, persistă încă din luna mai”, se arată în raport. Seceta a avut consecinţe inclusiv asupra resurselor de apă. Debitele mai multor râuri europene au coborât la niveluri excepţional de scăzute. Printre fluviile şi râurile afectate se numără Rinul, Dunărea, Bugul de Sud şi Niprul. Pe ansamblul verii, o mare parte a Europei continentale a înregistrat debite fluviale sub media sezonieră. Porţiuni întinse ale Senei, Ronului, Loarei şi Glommei au înregistrat cele mai mici debite sezoniere de la începutul seriei de date, în 1992. Condiţii de debite extrem de reduse au fost înregistrate pe întregul curs al Dunării, Vistulei şi Rinului.

• Seceta şi incendiile de vegetaţie

Condiţiile secetoase au contribuit la intensificarea incendiilor de vegetaţie, fenomen care a avut un impact semnificativ în mai multe regiuni europene în timpul verii. Copernicus indică seceta excepţională şi incendiile de vegetaţie, precum şi emisiile asociate acestora, printre principalele efecte ale condiţiilor meteorologice din această vară. Nu toate regiunile europene au fost însă afectate de deficitul de precipitaţii. Vestul Peninsulei Iberice, sudul Greciei, sudul Turciei şi Cipru, precum şi nord-estul Europei, au înregistrat cantităţi de precipitaţii peste medie.

• Gheaţa marină, la niveluri reduse

Evoluţia gheţii marine indică modificări importante. În august, extinderea gheţii marine arctice s-a clasat pe locul 12 între cele mai reduse valori înregistrate pentru această lună. Acoperirea cu gheaţă a fost deosebit de redusă la nord de Ţinutul Franz Josef şi Severnaya Zemlya, în sectorul arctic rus. La sfârşitul lunii august, pe măsură ce extinderea zilnică a gheţii marine arctice se apropia de minimul anual, preconizat pentru septembrie, aceasta se afla pe locul 13 între cele mai mici valori înregistrate pentru acea perioadă a anului. În Antarctica, extinderea gheţii marine s-a clasat pe locul al patrulea între cele mai mici valori înregistrate pentru luna august. Cele mai accentuate anomalii negative au fost observate în Marea Amundsen şi în sectorul Oceanului Indian. Datele Copernicus pentru august 2026 indică astfel o combinaţie de recorduri de temperatură la nivel global şi oceanic, căldură extremă în Europa, secetă şi debite fluviale foarte scăzute, într-un context climatic caracterizat de evoluţii rapide şi extreme.