Creştere economică firavă în primul trimestru din 2025: +0,3% faţă de anul trecut

Economia ţării noastre a înregistrat o creştere anuală modestă de 0,3% în primul trimestru din 2025, potrivit datelor revizuite publicate de Institutul Naţional de Statistică, citat de un comunicat Libra Bank. Faţă de estimarea iniţială de +0,2%, avansul a fost uşor îmbunătăţit, însă rămâne mult sub media ultimului deceniu, de 3,3%.

Pe partea de resurse, construcţiile au fost principalul motor al economiei în T1, contribuind cu 0,4 puncte procentuale la PIB, urmate de impozitele nete pe produs (+0,3 pp). Alte sectoare, precum agricultura şi comerţul & serviciile, au avut un aport aproape nul, în timp ce industria a înregistrat un declin anual de 3%, afectând negativ creşterea economică cu 0,5 puncte procentuale.

În sectorul serviciilor, telecomunicaţiile au susţinut performanţa segmentului „informaţii şi comunicaţii”, în timp ce serviciile profesionale, administrative şi de suport au avut o contribuţie negativă, în ciuda unor evoluţii bune în domenii precum consultanţa, leasingul şi serviciile de forţă de muncă. Comerţul a rămas, cel mai probabil, în teritoriu pozitiv, dar sub presiunea încetinirii comerţului cu amănuntul şi a scăderii accentuate din comerţul cu ridicata - aflat în a patra contracţie trimestrială consecutivă.

Pe partea de utilizare, consumul şi investiţiile - în special în construcţii - au avut o contribuţie pozitivă, la fel ca şi acumularea de stocuri. Aceste efecte au fost însă anulate de deteriorarea exportului net, în condiţiile în care exporturile de bunuri au stagnat, iar importurile au crescut cu 6,8%. Dezechilibrul s-a accentuat şi în zona serviciilor, unde exporturile au scăzut cu 2%, iar importurile au crescut cu peste 12% în volum.

Pentru întreg anul 2025, prognoza de creştere economică rămâne, deocamdată, la 1%, însă riscurile sunt orientate în jos. Pe lângă un context extern dificil, măsurile de consolidare fiscală adoptate la nivel intern ar putea afecta negativ evoluţia economiei în a doua parte a anului. Un potenţial sprijin pentru PIB ar putea veni din agricultură, în condiţiile în care producţia de cereale se anunţă semnificativ mai bună decât în 2024.