Criza energetică din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinile; Reacţiile pieţelor

Agravarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la creşterea puternică a preţului petrolului, a influenţat pieţele financiare: aurul şi acţiunile au scăzut, dolarul s-a întărit, iar randamentele titlurilor de stat ale unor ţări importante din zona euro şi din Statele Unite au crescut, semnalând presiuni la vânzare la începutul săptămânii.

Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei drept succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcţia de lider suprem al ţării, semnalând că linia dură rămâne ferm la conducere, la o săptămână de la izbucnirea războiului cu SUA şi Israel, o decizie puţin probabil să fie bine primită de preşedintele american Donald Trump, care a declarat că fiul este „inacceptabil” ca succesor, scrie Reuters.

Conflictul a dus deja la suspendarea a aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu ţiţei şi gaze naturale, după ce Teheranul a vizat nave în strâmtoarea strategică Hormuz, situată între ţărmurile sale şi Oman, şi a atacat infrastructura energetică din întreaga regiune. În acest context, ministrul energiei din Qatar a declarat vineri pentru Financial Times că se aşteaptă ca toţi producătorii de energie din Golf să îşi oprească exporturile în câteva săptămâni, o evoluţie care, potrivit acestuia, poate împinge preţul petrolului la 150 de dolari pe baril, mai notează agenţia de presă.

• Saxo Bank: „Deoarece aurul nu oferă randament, devine mai puţin atractiv decât activele purtătoare de dobândă dacă ratele dobânzilor rămân la niveluri ridicate”

Preţul aurului era în scădere cu 1,4% ieri, la ora 18:00 (a ţării noastre), până la 5.095 dolari pe uncie, în condiţiile în care escaladarea conflictului cu Iranul a alimentat temerile privind o inflaţie persistentă, iar investitorii s-au refugiat din nou în dolar, scrie MarketWatch.

Strategii de la Saxo Bank consideră că declinul aurul a apărut pe fondul convingerii că majorarea puternică a preţurilor petrolului va menţine inflaţia ridicată şi va reduce şansele unor reduceri ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale. Deoarece aurul nu oferă randament, acesta devine mai puţin atractiv decât activele purtătoare de dobândă dacă ratele dobânzilor rămân la niveluri ridicate.

Totuşi, echipa Saxo a punctat că, în opinia sa, această interpretare este posibil să fie „eronată, deoarece actuala creştere a preţurilor (n.r. petrolului) reflectă un şoc de ofertă, nu o cerere mai puternică, ceea ce sporeşte riscul de stagflaţie, care ar putea în cele din urmă forţa băncile centrale să ofere sprijin economiei”.

Rania Gule, analist senior de piaţă la brokerul XS.com, le-a spus clienţilor că aurul rămâne susţinut de nivelul ridicat şi persistent al datoriei globale, de volatilitatea geopolitică şi de cererea venită din partea băncilor centrale. Prin urmare, orice corecţie descendentă a preţului poate reprezenta o oportunitate de cumpărare, în special dacă metalul preţios se apropie de nivelul de 4.995-5.000 de dolari pe uncie, a afirmat analista.

De asemenea, analiştii semnalează informaţii potrivit cărora fluxurile de aur sunt perturbate de conflict, metalul preţios fiind vândut, potrivit relatărilor, cu un discount semnificativ în Dubai, deoarece avioanele nu pot decola din acest important hub de tranzacţionare, mai scrie MarketWatch.

Aurul a avut săptămâna trecută o scădere de circa 3,5%, în vreme ce argintul, care ieri, la ora 18:00 (a ţării noastre), era într-o uşoară creştere, de 0,1%, la 84,44 dolari pe uncie, s-a depreciat cu 10%, în perioada 27 februarie-6 martie.

• Nick Rees, Monex Europe: „Dolarul beneficiază în mod clar de faptul că este relativ protejat de multe dintre riscurile din Orientul Mijlociu şi, totodată, îşi reia rolul obişnuit de activ de refugiu”

Dolarul american era în apreciere ieri, la ora 18:00 (a ţării noastre), pe măsură ce preţurile în creştere ale petrolului i-au determinat pe investitori să se grăbească să obţină lichidităţi, pe fondul temerilor că un război prelungit în Orientul Mijlociu poate să perturbe grav aprovizionarea cu energie, afectând creşterea economică globală, scrie Reuters.

Indicele dolarului american, o măsură a valorii monedei Statelor Unite în comparaţie cu un coş format din alte şase monede, avea o apreciere de circa 0,1%, la 99,1 puncte, după ce începuse ziua de tranzacţionare ceva mai sus.

„Dolarul beneficiază în mod clar de faptul că este relativ protejat de multe dintre riscurile din Orientul Mijlociu şi, totodată, îşi reia rolul obişnuit de activ de refugiu”, a declarat Nick Rees, şeful departamentului de cercetare macroeconomică la Monex Europe, scrie Reuters.

Pe parcursul zilei, dolarul a avut o uşoară tendinţă de depreciere, după ce Financial Times a relatat că miniştrii de finanţe ai G7 (grupul celor mai dezvoltate şapte economii mondiale) vor discuta despre o eliberare coordonată de petrol din rezervele de urgenţă, coordonată de Agenţia Internaţională pentru Energie, mai notează agenţia internaţională de presă.

Totuşi, contextul starneşte îngrijorări printre analişti. „Cu cât această situaţie durează mai mult, cu atât daunele se amplifică exponenţial, într-un efect de domino. Dacă vom fi în aceeaşi situaţie şi în aceeaşi perioadă a săptămânii viitoare, lucrurile pot deveni destul de alarmante”, a declarat Michael Every, strateg global senior la Rabobank.

Reuters mai notează că, în opinia analiştilor, Asia ar putea resimţi cel mai puternic şocul preţurilor energiei, având în vedere dependenţa puternică a regiunii de petrolul şi gazele din Orientul Mijlociu, în timp ce Marea Britanie şi zona euro sunt, de asemenea, puternic expuse.

Indicele monedei euro, ce cuantifică evoluţia monedei europene faţă de un coş de valute, avea o depreciere de 0,22% ieri, la ora 18:00 (a ţării noastre), la 115,9 puncte, potrivit datelor TradingView.

„Adevărata întrebare este cât de mult vor creşte preţurile (n.r. petrolului) şi cât timp vor rămâne la niveluri ridicate, deoarece acest lucru va determina, în cele din urmă, consecinţele economice”, spune Deepali Bhargava, şefa departamentului de cercetare pentru regiunea Asia-Pacific la ING, conform Reuters.

• Acţiunile europene au scăzut, iar cele din Statele Unite se aflau în depreciere în prima parte a sesiunii de tranzacţionare din SUA

Pieţele de acţiuni au scăzut ieri, în condiţiile în care şocul inflaţionist generat de creşterea bruscă a preţurilor petrolului ameninţă să majoreze costul vieţii şi ratele dobânzilor la nivel global, scrie Reuters.

În plus, pe măsură ce ostilităţile din Orientul Mijlociu continuă, iar petrolierele nu pot traversa Strâmtoarea Hormuz din cauza ameninţării atacurilor cu drone iraniene, investitorii se pregătesc pentru o perioadă îndelungată de costuri mai ridicate la energie, mai notează agenţia internaţională de presă.

Indicele pan-european Stoxx 600 avea un declin de 0,79%, la ora 18:00 (a ţării noastre), în vreme ce indicele DAX al bursei din Frankfurt se deprecia cu 0,77%. Indicele londonez FTSE 100 avea un recul de 0,46%. De partea cealaltă a Atlanticului, pieţele de acţiuni începuseră ziua în depreciere. Indicele Dow Jones Industrial Average scădea cu 0,86%, după o oră şi jumătate de la deschiderea sesiunii bursiere, în vreme ce indicele S&P 500 avea un recul de 0,46%. Indicele Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, se deprecia cu 0,07%.

„Investitorii aşteaptă răspunsul Washingtonului. În absenţa unei definiţii clare a ceea ce ar însemna o victorie, este dificil de anticipat dacă acesta va fi un conflict de câteva săptămâni sau de câteva luni”, a spus Helima Croft, strateg la RBC Capital Markets.

• Randamentele obligaţiunilor guvernamentale europene au crescut, după o apreciere putenică săptămâna trecută

Spectrul creşterii inflaţiei şi posibilitatea ca băncile centrale să fie nevoite să menţină ratele dobânzilor mai ridicate pentru mai mult timp sau chiar să majoreze costurile de împrumut au făcut ca atractivitatea obligaţiunilor ca active de refugiu să fie ignorată în contextul conflictului, mai scrie Reuters.

În acest context, randamentele obligaţiunilor guvernamentale europene au crescut şi mai mult, iar preţurile au scăzut, amplificând mişcările dramatice de săptămâna trecută.

Conform Reuters, investitorii au început să includă în preţuri două majorări ale dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la sfârşitul anului, o schimbare majoră faţă de februarie, când vedeau mai degrabă o nouă reducere a ratei. De asemenea, pieţele includ acum în preţuri posibilitatea ca Banca Angliei să majoreze dobânzile în acest an, după ce, înainte de conflict, o reducere în martie era considerată destul de probabilă. În acelaşi timp, aşteptările privind reduceri ale dobânzilor din partea Rezervei Federale a SUA au fost suspendate.

Randamentele titlurilor germane pe zece ani, referinţa zonei euro, aveau o creştere de 0,16% ieri, la ora 18:00 (a ţării noastre), după o apreciere de circa 8% săptămâna trecută, în vreme ce randamentele titlurilor de stat britanice pe zece ani aveau o creştere de 0,43%, după o apreciere de 7,8%, săptămâna trecută.

Analiştii văd puţine şanse de calm până când vor apărea semne de rezolvare a conflictului, scrie Reuters.

„Acest haos din pieţele financiare are legătură în totalitate cu Strâmtoarea Hormuz ... Şocul petrolier nu se va încheia până când navele nu vor putea naviga liber prin strâmtoare”, a declarat Ed Yardeni, fondatorul companiei de cercetare Yardeni Research. „Până atunci, pieţele financiare vor deveni probabil tot mai preocupate de un scenariu stagflaţionist similar celui din anii 1970”, a adăugat analistul, descriind situatia în care creşterea economică stagnează în timp ce preţurile continuă să se majoreze, potrivit Reuters.

Citeşte Şocul petrolier loveşte România - carburanţii se scumpesc din nou, Guvernul caută soluţii