Şocul petrolier loveşte România - carburanţii se scumpesc din nou, Guvernul caută soluţii

Creşterea preţului petrolului la peste 100 de dolari barilului, pe parcursul zilei de ieri, ca urmare a blocării traficului naval în strâmtoarea Hormuz, a avut ca efect noi majorări de preţuri ale carburanţilor la unele benzinării din ţara noastră, acestea depăşind pragul de 9 lei pe litru, motorina premium fiind comercializată şi la 9,35 lei/l.

Transportatorii, dar şi reprezentanţi ai altor sectoare economice afectate de scumpirea benzinei şi a motorinei, au cerut Guvernului adoptarea unor măsuri de urgenţă care să stopeze trendul de creştere a preţului carburanţilor.

În acest context, coaliţia de guvernare de la Bucureşti pregăteşte un pachet de măsuri pentru susţinerea transportatorilor şi a fermierilor. În urma şedinţei liderilor coaliţiei, Cabinetul Bolojan a rămas în lucru pe trei măsuri: reducerea temporară a accizei la benzină şi motorină, acordarea unui sprijin financiar pentru anumite categorii profesionale, în special pentru transportatori şi agricultori, diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol, pentru a reduce dependenţa de importurile din Orientul Mijlociu.

Citeşte Volatilitate accentuată pe piaţa petrolului; Decizia G7

Potrivit unor surse politice citate de Antena 3 şi Digi 24, schema de ajutor de stat pentru transportatori ar putea fi prelungită. Propunerea a fost prezentată, ieri, în şedinţa coaliţiei de guvernare, de Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, şi a fost agreată de premierul Ilie Bolojan. Măsura iniţială a fost aprobată în data de 11 decembrie 2025 de Executiv. Ajutorul se acordă sub formă de grant, adică bani nerambursabili, calculaţi în funcţie de cantitatea de motorină cumpărată. În perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2025, compensaţia a fost de 40 de bani pentru fiecare litru de motorină. Între 1 ianuarie şi 31 martie 2026, sprijinul creşte la 65 de bani pe litru.

Guvernul ar urma să anunţe ce măsură va adopta înainte de publicarea proiectului de buget de stat pentru anul în curs, deoarece primele două măsuri au impact direct asupra finanţelor publice.

Citeşte Criza energetică din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinile; Reacţiile pieţelor

În acest timp, principalul partid de opoziţie, AUR, a înregistrat în Parlament un proiect de lege prin care solicită ca TVA pentru carburanţi să scadă de la 21% la 5%.

Transportatorii şi agricultorii au solicitat Guvernului să reducă accizele şi chiar şi TVA la carburanţi, motivând că orice majorare a preţului motorinei şi benzinei se va reflecta în preţul produselor la raft şi în buzunarul consumatorului final. Potrivit reprezentanţilor micilor comercianţi citaţi de mass-media, preţurile alimentelor de bază ar urma să crească în zece zile cu procente cuprinse între 7 şi 12%, iar la legume cu 15%, în cazul în care preţul ţiţeiului s-ar păstra, la nivel internaţional, la peste 100 de dolari pe baril. Majorarea preţurilor la raft estimată de reprezentanţii micilor comercianţi este mai mare decât aceea de 3% preconizată într-un studiu efectuat şi publicat de Asociaţia Energia Inteligentă, dar care se baza pe preţul petrolului de la începutul anului şi până în 5 martie, nu pe cel de ieri.

• Cătălin Pisoceanu: „Preţurile sunt dictate de producători sau importatori, dar tendinţa este de creştere”

Creşterea intempestivă, din prima zi a războiului din Orientul Mijlociu, a preţului la pompă pentru carburanţii din ţara noastră i-a nemulţumit atât pe transportatori, cât şi pe distribuitori şi pe fermieri, care au spus că nu este normal ca scumpirea să intervină imediat, deoarece stocurile de carburant existente ar fi trebuit să acopere efectul războiului şi apoi al blocării traficului naval prin strâmtoarea Ormuz pentru cel puţin două luni.

Cu privire la acest aspect, Cătălin Pisoceanu, secretar executiv al Asociaţiei Distribuitorilor de Produse Petroliere, ne-a spus: „Preţul de la pompă este corelat cu ceea ce se întâmplă în piaţa internaţională. Tranzacţiile se fac pe cotaţiile de la bursă şi atunci stocurile acelea minime de urgenţă, pe care fiecare producător sau importator le are, sunt valorificate la preţul de costuri. Şi dacă creştea, şi dacă rămânea la aceeaşi valoare, preţul din depozit merge în aceeaşi direcţie. Nu ştim cum va evolua situaţia în perioada următoare, deoarece totul depinde de conflictul din Iran. De aceea, în acest moment preţurile sunt fluctuante şi nu vedem o situaţie favorabilă pe termen scurt. Întreg sectorul de distribuţie al produselor petroliere este afectat de actuala situaţie. Noi comercializăm marfa pe care producătorii interni sau importatorii o pun în circulaţie în România. Preţurile sunt dictate de ei, dar tendinţa este de creştere”.

Reprezentantul Asociaţiei Distribuitorilor de Produse Petroliere a ţinut să menţioneze că, la actuala creştere de preţuri la pompă, se va mai adăuga la finalul lunii mai încă una, dacă Guvernul nu va modifica prevederile OUG 89/2025 (ordonanţa-trenuleţ) privind impozitarea acestui sector de activitate. Reprezentantul operatorilor economici, care comercializează şi distribuie angro produse petroliere, benzină şi motorină, atrage atenţia că, prin respectivul act normativ, a fost interzisă revânzarea acestor produse, fiind eliminaţi distribuitorii.

Cătălin Pisoceanu a precizat: „Comercializarea se face între producători - importatori - un singur distribuitor şi clientul final. Distribuitorii mici sunt, practic, eliminaţi de pe piaţă. În prezent sunt peste 900 de operatori, probabil vor rămâne sub 100 sau 150 maximum. Va fi mai puţină concurenţă, ceea ce va duce la preţuri mai mari. Aceasta este o situaţie. Cea de-a doua condiţie respectivă de continuare a activităţii pe piaţa de distribuţie este garanţia financiară (scrisoarea de garanţie) de 2,5 milioane lei, la care se adaugă o garanţie patrimonială de 2,5 milioane lei în activele înregistrate în contabilitatea societăţii. Este clar că nu toţi operatorii vor putea să îndeplinească această condiţie şi vor fi eliminaţi de pe piaţă. Practic, vom asista la reducerea concurenţei pe piaţa distribuţiei de carburanţi, ceea ce va duce la un posibil blocaj în furnizare, deoarece companiile care dispar din acest lanţ dădeau finanţare, creditau, practic, de exemplu, consumatorii finali din agricultură pe un termen de maximum şase luni, pe cei din construcţii pentru 90 de zile sau mai mult şi pe transportatori pentru minimum 30 de zile. Prin urmare, această finanţare dispare, dar şi partea logistică ce ţine de ea, pentru că micii revânzători sau distribuitori duceau carburantul până la consumatorul final din agricultură sau construcţii. De aceea, există posibilitatea unui blocaj în planul de aprovizionare, ceea ce, evident, se va regăsi în costuri. În privinţa revânzătorilor, creşterea nu va fi foarte mare, dar va exista o majorare de preţ, nu pot estima procentual acum care va fi aceasta, dar la ea se va adăuga un posibil blocaj privind aprovizionarea cu carburant a companiilor din agricultură şi din construcţii, cu toate efectele care decurg de aici, inclusiv intervenirea insolvenţei pentru unele firme. Potrivit OUG 89/2025, termenul este 31 mai pentru depunerea dosarelor de atestare, reatestare, reautorizare. Cine nu va îndeplini condiţiile va ieşi din piaţă la 31 mai. Practic, la 31 mai vom asista la un şoc în piaţă, care va determina o creştere a preţului la pompă şi probleme în lanţul de aprovizionare”.

• Majorarea preţului motorinei se va reflecta în preţul la raft al produselor agroalimentare

Majorarea preţului carburanţilor se va reflecta în costurile de fabricaţie ale produselor agroalimentare, după cum ne-a spus Nicu Vasile, fostul preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a spus.

Acesta ne-a mai transmis: „Nu ar fi trebuit să ne impacteze aceste probleme din Orientul Mijlociu, dar, din păcate, se vor simţi în produsul final. România produce undeva la 3 milioane tone petrol, dar în trecut am produs 36 milioane tone petrol. Acum, după cum vedeţi, producţia este mult mai mică. Iar din rezervele sau stocurile de petrol ale ţării exportam undeva la 6 milioane tone. Aici ar fi trebuit să ne raportăm. Din punctul meu de vedere, Guvernul nu face nimic altceva ca să reducă această creştere de preţ, care creează actuala criză şi care va avea impact asupra siguranţei alimentare, din păcate. De altfel, noi lucrăm la un manifest pentru crearea unei politici privind siguranţa alimentară. În fiecare an, noi vorbim despre importurile de produse agroalimentare. Anul trecut am avut deficit comercial de 8 miliarde euro numai pe produse alimentare. Noi considerăm că printr-o politică eficientă şi coerentă, ţara noastră poate asigura siguranţa alimentară cu doar 5 miliarde euro, cu un milion de hectare pentru a avea cicluri de produse agricole. Mă refer aici să dăm cereale şi să luăm citrice, măsline şi ce produse agroalimentare mai avem nevoie. Lucrurile ar putea merge corect şi bine, dacă am fi atenţi şi am face politici economice plecând de la coşul zilnic de consum. Până în 2023, coşul zilnic ne-a crescut de 258 de ori faţă de anul 1990 (n.red. - în 2024 s-a consemnat o creştere de 4,7%, urmată de o majorare de 9% în 2025, potrivit datelor aflate pe site-ul INS)”.

• Noile preţuri ale carburanţilor agravează situaţiile financiare ale companiilor din distribuţia de bunuri

Şi companiile din distribuţia de bunuri sunt afectate de majorarea la pompă a preţului carburanţilor, care se adaugă altor măsuri luate în ultimii ani de Guvern în dauna acestui sector de activitate, ne-a transmis Ovidiu Gheorghe, director executiv al Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).

Ovidiu Gheorghe ne-a spus: „Creşterea preţului carburanţilor vine peste o situaţie cu care distribuţia de bunuri se confruntă de câţiva ani. Companiile de distribuţie de bunuri au fost nevoite să plafoneze adaosurile comerciale pentru produsele alimentare de bază, aşa cum a stabilit Guvernul în iulie 2023. Această plafonare este o măsură cu caracter tranzitoriu punctual de câteva luni, trei, patru, cinci, şase luni. Din păcate, această măsură are deja câţiva ani, deci nu este o măsură temporară, aşa cum legislaţia europeană în domeniul concurenţei indică şi obligă statele membre. E, practic, un derapaj pe care Ministerul Agriculturii îl exercită cu bună ştiinţă sub oblăduirea primului-ministru, a Parlamentului şi a întregului stat. Din păcate, guvernul nu intervine în piaţă pentru a elimina această măsură care trebuia să aibă un caracter temporar şi care, din punctul nostru de vedere, a contribuit clar la distorsionarea pieţei prin acţiunea directă a statului. Peste această măsură, companiile de distribuţie de bunuri s-au confruntat şi cu introducerea IMCA - impozitul minim pe cifra de afaceri, care a fost o găselniţă a partidelor din arcul guvernamental, care au motivat că acest impozit este împotriva riscului de externalizare a profiturilor de către multinaţionale. Este un argument fals, deoarece acolo există legislaţie de foarte mulţi ani privind preţurile de transfer şi incapacitatea guvernului de a-şi exercita controlul oficial de stat, din păcate, a fost transferată prin costuri suplimentare asupra companiilor cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro. De semnalat faptul că sunt sectoare economice în care marja de profit, de exemplu, la noi în sectorul distribuţiei, este undeva la 2,5 - 3,3% şi atunci instituirea unui impozit de 1% din totalul cifrei de afaceri a condus, în anumite situaţii, la companiile unde marja de profit era chiar şi sub 1%. Pe lângă concedierile care au fost făcute, această măsură a condus şi la contractarea unor credite bancare pentru plata impozitelor; deci denaturarea mediului economic şi din punct de vedere concurenţial a fost generată de guvernul României. Aceste măsuri, plus inflaţia şi creşterea TVA-ului, au contribuit evident la scăderea consumului în piaţă, la scăderea veniturilor companiilor de distribuţie de bunuri din România şi uneori la închiderea unor companii; în urmă cu o lună, cel puţin trei firme cu istoric de distribuţie din Bucureşti şi-au închis business-ul. La nivelul distribuţiei (ca sector economic) sunt peste 2.000 de persoane concediate. Deci, pe lângă această inflaţie şi scădere a consumului, criza aceasta a combustibililor cu siguranţă se duce la următoarea alternativă: diminuarea în continuare a activităţii economice, concedieri sau creşterea preţurilor. Noi, jucând în continuare în această marjă de profit cuprinsă între 1 şi 3%, ori gestionăm altfel bugetele, ori închidem business-ul. Gestionarea bugetelor înseamnă inclusiv concedieri sau redesenarea departamentelor comerciale din companii. În distribuţie, personalul şi combustibilul reprezintă 70% din componentele costului. Strict, cheltuielile cu carburanţii reprezintă între 9 şi 15% din costuri, în funcţie de companie, mai precis de mărimea acesteia şi de activitatea depusă”.

Reprezentantul ACDBR a arătat că aşteaptă ca, pe lângă o eventuală diminuare temporară a taxelor şi accizelor la carburanţi, Guvernul să ia şi alte măsuri în sprijinul companiilor din ţara noastră, dar a precizat că deciziile respective ar trebui să ţină cont şi de punctele de vedere exprimate de asociaţiile patronale.

• Transportatorii, nemulţumiţi de majorarea zilnică a preţurilor carburanţilor

Transportatorii din ţara noastră sunt nemulţumiţi nu doar de creşterea preţului la pompă, ci şi de creşterea lunară a preţului la asigurarea auto obligatorie - poliţa RCA, potrivit reprezentanţilor acestora.

Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor de Transport Autorizaţi din România (COTAR), ne-a declarat: „Nu înţelegem cum, în a doua zi de război în Iran, toate preţurile s-au mărit la pompă, majorare care a fost zilnică pe parcursul săptămânii trecute, deoarece domnul Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a transmis că ţara noastră are stocuri de carburanţi pentru cinci-şase luni. Stocuri de motorină şi benzină. Atunci cui plătim noi aceste majorări sau ce plătim? Plătim luxul şi opulenţa băieţilor deştepţi din România? Că, până la urmă, cred că puteam să ţinem o lună, două acest preţ, ca să fie bine şi pentru transportator, şi pentru cetăţean. Pentru că, dacă noi am mări tarifele de transport, toate costurile le vor plăti consumatorii finali, adică toţi aceia care iau marfa de la raft. Apoi, acciza depăşeşte peste 100% din preţul carburantului. Adică, dacă astăzi probabil se ia de la poarta rafinăriei cu 4,50 lei, noi plătim 9 lei. Domnul preşedinte Nicuşor Dan a spus zilele trecute, într-o conferinţă de presă, că în niciun caz nu va fi micşorată acciza. Atunci cum va fi micşorat preţul la pompă? De aceea, companiile de transport din COTAR solicită Guvernului o anchetă foarte drastică privind majorarea preţului la pompă din ultimele zece zile, în condiţiile în care ministrul Energiei spunea că avem stocuri de motorină şi benzină pentru încă cinci-şase luni”.

Reprezentantul transportatorilor a precizat că, pe lângă majorarea preţului carburanţilor, companiile din domeniu se confruntă şi cu majorarea lunară a preţului RCA. De aceea, COTAR îi solicită premierului Ilie Bolojan adoptarea unei ordonanţe de urgenţă sau a unei hotărâri de guvern prin care să fie înfiinţată o instituţie financiară românească care să poată emite poliţe RCA, la preţuri corecte, aşa cum prevede Legea 132/2016.