De ce au scăzut investiţiile străine în România: impozitele şi energia scumpă

Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 62,5% în primele opt luni ale anului, la 2,12 miliarde euro, de la 5,66 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2025, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR), relatate de BURSA.

Ce investiţii au lipsit, concret?

Cea mai mare componentă a scăderii vine din profitul pe care firmele cu capital străin nu l-au mai lăsat în România: dividendele plătite în 2026 din profitul pe 2025 au depăşit profitul mai mic din 2026, iar firmele pun scăderea profitului pe seama impozitelor mai mari. Energia scumpă a făcut ca o parte din investiţiile noi ale grupurilor industriale să meargă în Turcia şi în Maroc, nu în România; cât cântăreşte această pierdere în cifrele BNR nu arată datele publice.

BNR împarte investiţiile străine directe în trei părţi: profitul reinvestit, adică profitul pe care firmele cu capital străin îl lasă în România, capitalul nou adus de investitori şi creditele primite de la companiile-mamă. În primul semestru, investiţiile străine directe au fost cu 3,05 miliarde euro sub nivelul din 2025. Din această diferenţă, circa 1,2 miliarde euro provin din profitul reinvestit, 0,75 miliarde euro din capitalul nou şi 1,1 miliarde euro din creditele de la companiile-mamă, potrivit lui Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, într-un articol publicat de Agerpres.

Impozitele au redus profitul firmelor cu capital străin

Statul şi-a redus deficitul bugetar în principal prin impozite mai mari, prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Aceleaşi impozite au redus însă profitul firmelor cu capital străin, iar profitul mai mic a redus investiţiile străine directe.

De ce a majorat statul impozitele, ce au adus şi ce au costat explică BURSA în articolul „Politica fiscală Bolojan a avut motive serioase: impozitele mai mari au redus deficitul şi riscul retrogradării, dar au costat investiţii străine”.

Băncile, cele mai mari firme cu capital străin din România, arată mecanismul cu cifre. Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri al băncilor mari s-a dublat, de la 2% la 4%, din 1 iulie 2025, potrivit Legii nr. 141/2025.

În primul semestru din 2026, profitul net al grupului BCR a scăzut cu 18%, la 1,205 miliarde lei, de la 1,473 miliarde lei, potrivit datelor publicate de BCR la Bursa de Valori Bucureşti.

Profitul brut al ING Bank România a scăzut cu 29,2%, iar banca pune scăderea pe seama majorării taxelor pentru sectorul bancar, a publicat presa.

Profitul net al UniCredit Bank România a scăzut cu 5,6%, din cauza provizioanelor mai mari pentru credite şi a taxelor bancare, conform datelor din mass-media.

Profitul băncilor a scăzut şi pentru că pun deoparte mai mulţi bani pentru creditele care riscă să nu fie plătite: grupul BCR a pus deoparte 352 de milioane lei în primul semestru din 2026, faţă de 104 milioane lei în primul semestru din 2025, a publicat presa.

Impozitul minim pe cifra de afaceri a lovit şi firmele din industrie.

La Ford Otosan Craiova, profitul net din primul semestru a scăzut în euro cu 29,7%, iar în explicaţii apare şi plata impozitului minim pe cifra de afaceri, după cum a arătat presa.

De ce profitul reinvestit a devenit negativ

BNR calculează profitul reinvestit ca diferenţă între profitul din perioada curentă şi dividendele plătite acţionarilor străini.

Dividendele plătite în primăvara lui 2026 au fost hotărâte pe baza profitului din 2025, un an bun pentru bănci şi pentru multe firme.

Grupul BCR, de exemplu, a avut în 2025 un profit net de 3,32 miliarde lei, cu 20% mai mult decât în 2024, potrivit rezultatelor publicate de BCR, şi a plătit din acest profit un dividend de 0,0979 lei pe acţiune, începând cu 15 mai, potrivit anunţului BCR către acţionari.

Când dividendul calculat pe profitul mare de anul trecut depăşeşte profitul mai mic de acum, profitul reinvestit devine negativ, fără ca vreo firmă să fi hotărât să plece din România.

În primul semestru, profitul reinvestit a fost negativ cu 1,124 miliarde euro, potrivit lui Leonardo Badea.

Firmele nu au trimis acasă mult mai mulţi bani decât anul trecut.

Dividendele marilor firme verificate de BURSA au crescut cu circa 125 de milioane euro faţă de 2025, adică circa o zecime din scăderea profitului reinvestit; calculul pe fiecare companie îl prezintă BURSA în articolul • „Firmele străine îşi retrag profiturile din România? Nu, au profituri mai mici”.•

Energia scumpă a mutat producţia în Turcia şi în Maroc

Grupul Renault a hotărât ca noul model Dacia Striker să fie produs în Turcia, la uzina din localitatea Bursa, iar noul model electric de mici dimensiuni să fie produs în Slovenia, nu la uzina Dacia de la Mioveni, a anunţat sindicatul Dacia, potrivit presei.

De ce?

Conducerea mărcii Dacia şi a grupului Renault a explicat că alegerea uzinei din Bursa a ţinut de folosirea capacităţilor de producţie ale grupului, conform a ceea ce a apărut în presă.

Mihai Bordeanu, directorul general al Automobile Dacia, spune însă că uzina de la Mioveni pierde din competitivitate faţă de celelalte uzine ale grupului, în principal din cauza preţului energiei.

O analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă estimează că o maşină produsă la Mioveni costă cu 318-378 de euro mai mult decât una produsă la Bursa, mai ales din cauza costului muncii şi al electricităţii, potrivit Agerpres.

Uzina Dacia de la Mioveni a produs în primul semestru 129.404 maşini, cu 18% mai puţin decât în primul semestru din 2025, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România relatate de presă.

Automobile Dacia şi-a redus investiţiile în 2025 cu aproape două treimi, a renunţat la proiectul de creştere a producţiei la 400.000 de maşini pe an şi a hotărât să plătească grupului Renault, ca dividend, aproape tot profitul de 629,2 milioane lei din 2025, conform mass-media.

Decizia privind producţia viitoarelor generaţii Duster şi Bigster la Mioveni nu a fost luată, a declarat Mihai Bordeanu, potrivit presei.

Producătorul american de componente auto Joyson Safety Systems a închis fabrica din Jibou, judeţul Sălaj, şi a mutat producţia în Maroc, din cauza costurilor cu energia şi combustibilul, a apărut în presă.

De ce Turcia şi Maroc?

Uniunea Europeană are uniune vamală cu Turcia şi acord de liber schimb cu Marocul.

O maşină produsă la Bursa sau o componentă produsă în Maroc se vinde în Uniunea Europeană fără taxe vamale, la fel ca una produsă în România.

Pentru un grup industrial care alege unde produce pentru piaţa europeană, România concurează deci şi cu ţări din afara Uniunii Europene, unde munca şi energia costă mai puţin.

Grupuri care se retrag din mai multe ţări: Carrefour şi JTEKT

Grupul francez Carrefour şi-a vândut toate cele 478 de magazine din România către Pavăl Holding, compania familiei Pavăl, proprietara Dedeman, la o valoare a întreprinderii de 823 de milioane de euro, iar Consiliul Concurenţei a aprobat tranzacţia în iunie, conform presei.

Leonardo Badea leagă scăderea capitalului nou de vânzarea unui lanţ important de magazine de către un proprietar străin unui proprietar român, potrivit Agerpres. Carrefour nu pleacă doar din România: grupul a vândut magazinele din Italia şi pregăteşte ieşirea din Polonia, a publicat presa.

Pentru economia României, tranzacţia nu înseamnă magazine închise: cele 478 de magazine funcţionează mai departe, cu proprietar român.

Statistic, suma plătită grupului Carrefour pentru acţiunile Carrefour România apare însă ca investiţie străină retrasă. Valoarea întreprinderii, de 823 de milioane de euro, include şi datoriile companiei, deci nu este egală cu suma retrasă.

Grupul japonez JTEKT închide treptat fabrica de rulmenţi din Alexandria, cu circa 820 de angajaţi, până în martie 2027, în cadrul retragerii grupului din aproape toată Europa, conform mass-media.

Investitorii străini îşi reduc şi planurile. 40% dintre companiile chestionate de Camera de Comerţ Americană în România nu mai intenţionează să investească în următoarele 12 luni, iar 89% apreciază predictibilitatea politicilor guvernamentale ca slabă sau foarte slabă, a arătat presa.

Numărul proiectelor de investiţii străine anunţate în România a scăzut în 2025 cu 15%, iar numărul mediu de locuri de muncă pe proiect a coborât de la circa 70 la circa 40, potrivit studiului EY.

Creditele de la companiile-mamă au scăzut cu 1,1 miliarde euro

Pe primele opt luni, firmele cu capital străin au rambursat companiilor-mamă cu 98 de milioane euro mai mult decât au primit de la ele, potrivit datelor BNR relatate de BURSA.

În primul semestru, creditele primite depăşiseră încă rambursările cu circa 0,2 miliarde euro, după calculul BURSA; în iulie şi august, rambursările au depăşit creditele cu circa 0,3 miliarde euro.

Datele publice nu arată ce firme au primit mai puţine împrumuturi de la companiile-mamă sau au rambursat mai mult.

O explicaţie posibilă este că firmele care investesc mai puţin, cum a făcut Automobile Dacia, au nevoie de mai puţine împrumuturi de la grup.

O altă explicaţie posibilă este că, la vânzarea unei companii, cum a fost Carrefour România, datoria faţă de fostul grup-mamă se rambursează, iar rambursarea apare tot la credite.

Ce înseamnă scăderea investiţiilor străine

Capitalul nou şi profitul reinvestit nu trebuie returnaţi ca o datorie.

Capitalul nou vine de la investitori din străinătate, iar profitul reinvestit nu intră din străinătate: rămâne în firmă, în loc să plece ca dividend.

Creditele de la companiile-mamă, a treia parte a investiţiilor străine directe, sunt în schimb datorie.

În ianuarie-august, investiţiile străine directe au acoperit circa 11% din deficitul contului curent, de 19,93 miliarde euro, faţă de circa 30% în aceeaşi perioadă din 2025, potrivit datelor BNR relatate de BURSA.

Când investiţiile străine directe scad, finanţarea deficitului se mută spre instrumente care cresc datoria externă, a explicat Leonardo Badea în articolul publicat de Agerpres.

Datoria externă a crescut în opt luni cu 7,45 miliarde euro, până la 238,08 miliarde euro. Rezervele valutare ale BNR acopereau la 31 august 93,5% din datoria externă care trebuie plătită în următoarele 12 luni, faţă de 102,8% la sfârşitul anului 2025.

De ce scăderea pe opt luni, de 62,5%, este mai mică decât cea pe primul semestru, de 82%, explică BURSA în articolul • „Firmele străine îşi retrag profiturile din România? Nu, au profituri mai mici”.•

Programul Guvernului Niculescu prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027.

Va fi suficient pentru ca grupul Renault să păstreze producţia modelelor Duster şi Bigster la Mioveni? Răspunsul îl va da grupul Renault, care nu a anunţat încă unde vor fi produse viitoarele generaţii ale celor două modele.

NOTA AUTORULUI

Am întocmit textul celor trei articole ale grupajului cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra articolelor îmi revine integral. (F.G.)