Firmele străine îşi retrag profiturile din România? Nu, au profituri mai mici

BNR, care primeşte datele de la fiecare firmă, explică scăderea profitului reinvestit prin dividendele calculate pe profiturile din perioadele anterioare şi prin profitul curent mai mic, potrivit lui Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), într-un articol publicat de Agerpres.

Dividendele marilor firme confirmă explicaţia BNR:

OMV Petrom, BRD şi BCR au trimis companiilor-mamă în 2026, iar UniCredit Bank România a propus să trimită, în total doar cu circa 125 de milioane euro mai mult decât anul trecut, în timp ce profitul reinvestit a scăzut în primul semestru cu circa 1,2 miliarde euro.

Cauzele scăderii investiţiilor străine le explică BURSA în articolul „De ce au scăzut investiţiile străine în România: impozitele şi energia scumpă”.

Dividendele plătite companiilor-mamă în 2026, faţă de 2025

OMV Petrom, controlată în proporţie de 51,16% de grupul austriac OMV, a plătit în iunie 2026 dividende de 3,6 miliarde lei, din care dividendul de bază de 0,0466 lei pe acţiune şi dividendul special de 0,0112 lei pe acţiune, potrivit propunerii aprobate de acţionari şi anunţului de plată.

În primul semestru din 2025, OMV Petrom plătise dividende de 2,75 miliarde lei, iar dividendul special pentru 2024 a fost plătit abia în decembrie 2025, potrivit presei. Partea grupului OMV a crescut în primul semestru de la circa 1,41 miliarde lei la circa 1,84 miliarde lei, în principal pentru că dividendul special s-a mutat din decembrie în iunie.

BRD, controlată în proporţie de 60,2% de Societe Generale, a plătit dividende de 749,3 milioane lei în iunie 2026, potrivit hotărârilor adunării acţionarilor, faţă de 737,4 milioane lei în mai 2025, potrivit proiectului de hotărâre din 2025.

Partea Societe Generale a crescut cu circa 7 milioane lei.

BCR, controlată de grupul Erste, a plătit din 15 mai 2026 un dividend de 0,0979 lei pe acţiune, potrivit anunţului BCR către acţionari, adică circa 1,6 miliarde lei, după calculul BURSA pe numărul de acţiuni din actul constitutiv al BCR.

În 2025, BCR plătise dividende ordinare de circa 1,3 miliarde lei, conform datelor din mass-media. Creşterea este de circa 0,3 miliarde lei.

Raiffeisen Bank România, controlată de Raiffeisen Bank International, a plătit din 5 mai 2026 dividende de 873,6 milioane lei, jumătate din profitul de 1,745 miliarde lei din 2025, potrivit hotărârilor adunării acţionarilor. În 2024, banca plătise dividende de 860,4 milioane lei, potrivit hotărârilor din 2024, adică aproape aceeaşi sumă. Suma plătită în 2025 nu este publică.

UniCredit Bank România a propus acţionarilor dividende de 634,4 milioane lei din profitul pe 2025, potrivit convocatorului adunării acţionarilor, faţă de 728,4 milioane lei din profitul pe 2024, după cum a arătat presa. Dividendul UniCredit Bank România scade deci cu circa 94 de milioane lei.

În total, OMV Petrom, BRD şi BCR au trimis companiilor-mamă, iar UniCredit Bank România a propus să trimită, cu circa 0,65 miliarde lei mai mult decât anul trecut, adică circa 125 de milioane euro. Suma de 125 de milioane euro reprezintă circa o zecime din scăderea de 1,2 miliarde euro a profitului reinvestit.

Profitul băncilor a scăzut în 2026

Profitul net al grupului BCR a scăzut în primul semestru cu 18%, profitul brut al ING Bank România cu 29,2%, iar profitul net al UniCredit Bank România cu 5,6%, a apărut în presă; băncile pun scăderea pe seama impozitului suplimentar pe cifra de afaceri, iar de ce a majorat statul acest impozit explică BURSA în articolul „Politica fiscală Bolojan a avut motive serioase: impozitele mai mari au redus deficitul şi riscul retrogradării, dar au costat investiţii străine”.,ividendele plătite în 2026 au fost calculate însă pe profitul mai mare din 2025, iar când dividendul depăşeşte profitul curent, profitul reinvestit devine negativ.

Două explicaţii pe care cifrele nu le confirmă

Prima explicaţie neconfirmată este majorarea impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, prevăzută de Legea nr. 141/2025 pentru dividendele distribuite din 1 ianuarie 2026. Dividendele plătite unei companii-mamă din Uniunea Europeană care deţine cel puţin 10% din acţiuni de cel puţin un an sunt scutite de impozit în România, potrivit comunicatului BRD privind plata dividendelor. OMV, Societe Generale, Erste, Raiffeisen Bank International şi UniCredit îndeplinesc aceste condiţii.

A doua explicaţie neconfirmată este că investiţiile străine din 2025 ar fi fost mărite de câteva achiziţii mari, care nu se repetă în 2026. Cele mai mari tranzacţii din 2025 au fost vânzări între investitori străini: reţeaua medicală Regina Maria a trecut de la fondul MidEuropa Partners la grupul finlandez Mehiläinen, iar portofoliul logistic P3 a trecut la grupul CTP, a relatat BURSA. Când un investitor străin cumpără de la alt investitor străin, în România nu intră capital nou, iar investiţiile străine directe nu cresc.

De ce scăderea este de 82% pe şase luni şi de 62,5% pe opt luni

Firmele plătesc dividendele mai ales în al doilea trimestru. Profitul reinvestit a fost negativ în al doilea trimestru şi în 2024, cu 723 de milioane euro, şi în 2025, cu 390 de milioane euro, potrivit lui Leonardo Badea. În primul semestru din 2026, capitalul nou şi profitul reinvestit au însumat împreună 465 de milioane euro, presa citând datele BNR. Cum profitul reinvestit a fost negativ cu 1,124 miliarde euro, capitalul nou adus în primul semestru a fost de circa 1,59 miliarde euro, după calculul BURSA. Pe primele opt luni, capitalul nou şi profitul reinvestit au însumat 2,22 miliarde euro, potrivit BNR, a relatat BURSA. Deci în iulie şi august, capitalul nou şi profitul reinvestit au însumat circa 1,75 miliarde euro, după încheierea plăţilor de dividende.

Ce nu arată datele publice

Dividendele plătite de ING Bank România nu sunt publice. Grupul german Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, nu publică rezultatele din România. Nici soldul creditelor primite de firmele cu capital străin de la companiile-mamă nu este clar: în presă au apărut valori de 49,7 miliarde euro la sfârşitul lui mai şi de 54,1 miliarde euro la sfârşitul lui august, fără să se precizeze dacă cele două cifre măsoară acelaşi lucru.