Politica fiscală Bolojan a avut motive serioase: impozitele mai mari au redus deficitul şi riscul retrogradării, dar au costat investiţii străine

Guvernul condus de Ilie Bolojan a majorat impozitele în 2025 pentru că România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană şi risca să coboare sub ultima treaptă de rating recomandată investiţiilor. Impozitele mai mari au redus deficitul, dar au redus şi profitul firmelor, consumul şi investiţiile străine.

Iar o parte din banii încasaţi în plus de stat merg la dobânzi.

De ce a majorat statul impozitele

România a avut în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, calculat după metodologia europeană, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar în 2025 deficitul a coborât la 7,9% din PIB, tot cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat relatate de presă. România se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, care îi cere să coboare deficitul sub 3% din PIB până în 2030, potrivit programului de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu.

În iunie 2025, Comisia Europeană a constatat că România nu luase măsuri eficiente, ceea ce deschidea posibilitatea suspendării unei părţi din fondurile europene, după cum a arătat presa.

Toate cele trei mari agenţii de rating, S&P, Moody's şi Fitch, ţin România pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.

S&P a confirmat ratingul la 2 octombrie şi a precizat că perspectiva negativă reflectă riscurile privind reducerea deficitului bugetar şi a deficitului extern, potrivit Agerpres.

Ce s-ar fi întâmplat la o retrogradare?

Multe fonduri de investiţii au voie să deţină doar titluri de stat cu rating recomandat investiţiilor şi iau în calcul ratingurile mai multor agenţii.

Dacă România ar pierde această treaptă la mai multe agenţii, fondurile acestea ar fi obligate să vândă titlurile de stat româneşti, iar statul s-ar împrumuta mai scump. Pierderea ar ajunge şi la pensiile private: fiecare creştere de 0,1 puncte a randamentelor titlurilor de stat româneşti aduce fondurilor Pilonului II o pierdere de circa 600 de milioane lei, adică circa 70 de lei pe participant, a calculat BURSA.

Ce impozite s-au majorat

Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat proiectul Legii nr. 141/2025 la 4 iulie 2025, la câteva săptămâni după învestire.

Legea nr. 141/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025.

Cota standard a TVA a crescut de la 19% la 21% din 1 august 2025.

Impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite din 1 ianuarie 2026. Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri al băncilor mari s-a dublat, de la 2% la 4%, din 1 iulie 2025.

Salariile din sectorul public au fost plafonate în 2026 la nivelul din decembrie 2025, conform presei.

Guvernul estima că măsurile de creştere a veniturilor aduc bugetului 9,5 miliarde lei în 2025 şi 35 de miliarde lei în 2026, după cum a apărut în presă.

Impozitul minim pe cifra de afaceri nu este o măsură a Guvernului Bolojan.

El a fost introdus în 2023, prin Legea nr. 296/2023, cu o cotă de 1%, şi se aplică din 2024 firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro al căror impozit pe profit este mai mic decât 1% din cifra de afaceri.

În 2026, cota a fost redusă la 0,5%, conform mass-media.

Ce au adus impozitele mai mari

Veniturile bugetului au crescut în primele nouă luni ale anului cu 11,8%, la 522,07 miliarde lei, iar Ministerul Finanţelor leagă creşterea de Legea nr. 141/2025, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor în şedinţa de Guvern.

Deficitul bugetar a coborât la 3,82% din PIB după nouă luni, de la 5,35% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025. Deficitul nu a scăzut doar din impozite: au contribuit şi cheltuielile de personal, mai mici cu 4,54 miliarde lei. Investiţiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde lei, la 107,77 miliarde lei, iar circa 70% din aceste plăţi au mers la proiecte finanţate din fonduri europene şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Uniunea Europeană a virat României în primele nouă luni 48,79 miliarde lei, cu 39,3% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025, potrivit Ministerului Finanţelor.

Ce au costat impozitele mai mari

Impozitele mai mari au redus profitul firmelor şi, prin profitul mai mic, investiţiile străine directe, cum arată rezultatele băncilor şi datele BNR prezentate de BURSA în articolul „De ce au scăzut investiţiile străine în România: impozitele şi energia scumpă”.

Că scăderea investiţiilor străine nu vine din dividende mai mari trimise companiilor-mamă arată verificarea BURSA din articolul „Firmele străine îşi retrag profiturile din România? Nu, au profituri mai mici”.

Preţurile mai mari, după creşterea TVA, au redus consumul.

Fondul Monetar Internaţional estimează pentru 2026 o scădere a economiei cu 0,5%.

Producţia industrială a scăzut cu 3,7% în primele şapte luni ale anului, iar între mai 2025 şi iunie 2026 s-au pierdut circa 70.000 de locuri de muncă, 76% dintre ele în industrie, potrivit programului de guvernare depus la Parlament.

Costul care rămâne: dobânzile

Veniturile bugetului au crescut în primele nouă luni cu circa 55 de miliarde lei, după calculul BURSA pe datele Ministerului Finanţelor.

În aceeaşi perioadă, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde lei, la 50,63 miliarde lei, adică 2,5% din PIB. Aproape o cincime din veniturile încasate în plus de stat a acoperit doar creşterea dobânzilor. Creşterea dobânzilor a fost de 2,35 ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal.

De ce cresc dobânzile?

Statul înlocuieşte treptat datoria contractată în anii cu dobânzi mici cu datorie nouă, la dobânzile de acum. Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a urcat de la 4,5% la sfârşitul anului 2025 la 5,3% la sfârşitul lunii martie 2026, potrivit Direcţiei Generale Managementul Datoriei Publice din Ministerul Finanţelor, citată de presă.

Programul de guvernare estimează cheltuielile cu dobânzile la circa 3% din PIB în 2026 şi în 2027, mai mult decât cele 2,5% din PIB de după primele nouă luni.

Cine primeşte dobânzile mai mari?

La sfârşitul lunii mai, băncile deţineau 42,2% din titlurile de stat în lei de pe piaţa internă, fondurile de pensii private 29,7%, iar investitorii străini 17,4%, potrivit Direcţiei Generale Managementul Datoriei Publice, a publicat presa.

Băncile plătesc statului un impozit suplimentar pe cifra de afaceri mai mare, iar statul plăteşte băncilor dobânzi mai mari pentru titlurile de stat pe care băncile le deţin.

Ce urmează

Programul de guvernare prevede un deficit de circa 6% din PIB în 2026 şi de 5,2% din PIB în 2027, calculat după metodologia europeană, şi coborârea sub 3% din PIB în 2030.

Acelaşi program prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 şi indexarea pensiilor din 2027, fără să precizeze din ce venituri vor fi acoperite.

De unde va veni reducerea deficitului, dacă un impozit dispare şi dobânzile cresc?

Răspunsul îl va da bugetul pe 2027, pe care Guvernul Niculescu se angajează să-l supună votului Parlamentului până la 31 decembrie.