De ce randamentele titlurilor româneşti au scăzut mai mult; ce riscă Pilonul II

Investitorii au cumpărat joi titlurile statelor considerate sigure, dar randamentul românesc pe 10 ani a coborât mai mult decât cel german şi cel american. BURSA vede trei explicaţii posibile. Pentru participanţii la Pilonul II rămâne întrebarea: ce urmează dacă vânzările de acţiuni continuă?

Randamentul titlurilor româneşti pe 10 ani a scăzut cu 0,14 puncte între fixingurile din 14 şi 15 octombrie ale Băncii Naţionale a României (BNR), banca centrală a ţării, mai mult decât randamentele germane şi americane, arată comparaţia BURSA.

Randamentul titlurilor germane pe 10 ani a scăzut cu 0,07-0,09 puncte, după cifrele countryeconomy.com şi Trading Economics.

Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a scăzut cu circa 0,10-0,13 puncte faţă de nivelul de dinaintea datelor despre inflaţia din SUA, conform Trading Economics.

Comparaţia are o limită: fixingul BNR arată nivelul de la ora 12:00, iar cifrele străine provin din cursul zilei sau de la închidere.

• Investitorii au căutat siguranţa

Pentru SUA şi Germania, sursele numesc cauza scăderii. Potrivit articolului Reuters publicat de BURSA, investitorii au cumpărat titluri considerate sigure, iar Trading Economics leagă scăderea randamentelor germane de vânzările de acţiuni ale companiilor legate de inteligenţa artificială.

În judecata BURSA, într-o asemenea zi investitorii mută banii spre statele cu cel mai mic risc, iar statele care plătesc dobânzi mai mari, ca România, pot ajunge să plătească relativ mai mult, nu mai puţin.

Pe 15 octombrie, datele arată însă contrariul: diferenţa dintre randamentul românesc şi cel german pe 10 ani s-a micşorat de la 3,81 la 3,74 puncte, după calculul BURSA pe fixingul BNR şi pe cifrele countryeconomy.com.

• Trei explicaţii posibile

Dacă randamentul românesc pe 10 ani ar fi scăzut cât cel german şi cel american, scăderea ar fi fost de circa 0,07-0,10 puncte, după calculul BURSA. Restul, circa 0,04-0,07 puncte, reprezintă scăderea în plus a titlurilor româneşti.

Comparaţia descrie mărimile, nu stabileşte cauzele, iar pentru scăderea în plus BURSA nu are confirmarea unui dealer sau a unui analist.

Prima explicaţie posibilă vine din afara României: unii investitori pot cumpăra titluri cu dobânzi mai mari atunci când dobânzile americane scad.

A doua explicaţie posibilă este politică. Consiliul Politic Naţional al PSD a aprobat miercuri, la ora 21:52 după relatarea BURSA, intrarea partidului la guvernare. În judecata BURSA, după hotărârea PSD, o majoritate pentru Guvernul Niculescu devine mai probabilă, iar investitorii pot vedea în această majoritate un risc politic mai mic. Dominic Fritz, preşedintele USR, a propus însă cu două ore mai devreme, a relatat BURSA, ca parlamentarii USR să nu voteze Guvernul Niculescu.

A treia explicaţie posibilă este licitaţia de joi. Dealerii primari au cerut titluri de 2.480 de milioane de lei, de aproape cinci ori suma anunţată de Ministerul Finanţelor, pentru un titlu cu scadenţa în octombrie 2029, arată comunicatul oficial al BNR şi al Ministerului Finanţelor. Cele mai mari scăderi din fixingul BNR au avut loc tocmai la 3 şi la 5 ani, cu 0,17 şi 0,15 puncte, potrivit istoricului publicat de BNR.

Cererea mare de la licitaţie arată interes pentru titlurile româneşti, dar nu dovedeşte că licitaţia a coborât randamentele din fixingul BNR.

Datele de până acum nu permit alegerea între aceste explicaţii.

• Ce riscă participanţii la Pilonul II

Scăderea randamentelor a adus fondurilor Pilonului II un câştig de circa 869 de milioane de lei pe 15 octombrie, adică în medie 102 lei pe participant, arată calculul BURSA din analiza zilnică ”Pilonul II şi-a recuperat pierderea din septembrie; numai joi a câştigat 102 lei pe participant”.

Ce se întâmplă dacă vânzările de acţiuni continuă? În judecata BURSA, investitorii ar putea muta din nou banii spre titlurile americane şi germane, iar diferenţa de randament a României ar putea creşte la loc.

Calculul BURSA porneşte de la durata medie de circa 4,6 ani a titlurilor în lei din portofoliile fondurilor: la această durată, fiecare creştere de 0,1 puncte a randamentelor româneşti ar aduce fondurilor o pierdere de circa 600 de milioane de lei, adică circa 70 de lei pe participant.

Ministerul Finanţelor are programată următoarea licitaţie de obligaţiuni de stat pe 19 octombrie, conform programului relatat de Agerpres, iar data votului de învestire a Guvernului Niculescu nu este anunţată oficial.